Ce verificăm?

Cum este reglementat „abuzul în serviciu” în țările menționate de Oana Florea.

Verificare

După cum precizam recent într-o verificare a unei afirmaţii similare, Uniunea Europeană nu are încă o politică unitară în ceea ce privește abuzul în serviciu, dar există tratate și convenții internaționale semnate și ratificate de țările membre, prin care acestea și-au asumat adoptarea de măsuri legislative prin care abuzul în serviciu să fie incriminat.

Ne uităm, în cazul dat, la Convenţia ONU împotriva Corupţiei, care a fost ratificată de toate statele europene (puteţi consulta harta de aici pentru mai multe detalii); menţionăm că, la nivel global, numai cinci state nu au ratificat Convenţia: Ciad, Somalia, Eritrea, Surinam și Coreea de Nord.

Menționăm articolul 19 despre abuzul în funcţii din textul Convenției ONU împotriva Corupției:

Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.

Ţinând cont de cele subliniate, toate statele europene, fiind semnatare ale Convenţiei, au obligaţia de a reglementa legal faptele precizate mai sus.

Mai mult, una dintre atribuţiile Ombudsmanului european (echivalentul instituției Avocatului Poporului din România) este de a investiga abuzul în serviciu.

Pentru a vedea care este legislaţia de resort din statele aduse în discuţie de Oana Florea, am apelat și la un studiu comparat al UNJR, din noiembrie 2017, privind reglementarea abuzului în serviciu, de putere şi de autoritate în ţări europene, dar și la studierea legislației din aceste state. Studiul implică o clasificare în funcţie de (1) state care reglementează abuzul în serviciu constând în existenţa unui prejudiciu; (2) state în care abuzul în serviciu implică intenţia exclusivă a funcţionarului (unde se încadrează Austria) şi (3) state în care abuzul în serviciu este reglementat prin incriminarea unor infracţiuni specifice (Germania, Olanda şi Estonia).

Austria:

Codul Penal austriac stipulează următoarele:

Art. 302 – Abuz în serviciu

(1) Un oficial care abuzează cu știință de autoritatea sa de a pune în aplicare legi în numele guvernului, landului, guvernului local cu intenția de a aduce atingere drepturilor altora se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(2) Cel care comite fapta în exercitarea unor funcții oficiale cu o putere străină sau cu organizații bi/multilaterale va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 10 ani. Aceeași pedeapsă se aplică aceluia care prin infracțiune cauzează o pagubă de peste 50.000 Euro.

Regăsim pragul despre care vorbeşte Oana Florea, numai că acesta este de peste 50.000 Euro şi face exclusiv referinţă la circumstanţele în care se dispune o pedeapsă mai mare (1-10 ani). Altfel, chiar şi în lipsa acestui prag, o persoană care se face vinovată de abuz în serviciu riscă o pedeapsă cu închisoarea între şase luni şi cinci ani.

Germania:

Consultând Codul penal german, observăm că abuzul în serviciu constituie circumstanţă agravantă în cazul mai multor infracţiuni, precum frauda (secţiunea 263(4)), frauda cu subvenţii (secţiunea 264(2)4), folosirea de ameninţări sau forţă pentru a convinge pe cineva să facă sau să omită un lucru (secţiunea 240(3)) sau falsul (secţiunea 267(3)4).

Olanda:

Secţiunea 47 a Codului penal olandez vorbeşte despre participarea la infracţiuni:

(1) Următoarele persoane răspund penal pentru infracțiuni:
1 °. orice persoană care comite infracțiunea, fie personal, fie în comun, sau care provoacă o persoană nevinovată să comită infracțiunea;
2 °. orice persoană care, prin daruri, promisiuni, abuz de putere, folosire de forță, amenințări sau înșelăciune sau prin înlesnire, oferirea de mijloace sau informații, solicită în mod intenționat comiterea infracțiunii.
(2) În ceea ce privește ultima categorie, numai acele acte care au fost solicitate în mod intenționat şi consecinţele acestora sunt luate în considerare.

Estonia:

Codul penal estonian cuprinde, la art. 291^1, următoarele:

Știind de luarea unei decizii ilegale sau executarea unui act ilegal sau cunoașterea și neîndeplinirea ilegală a unei decizii sau a unui act de către un funcționar care îndeplinește sarcini de supraveghere de stat sau îndatoriri de supraveghere atribuite prin lege unui guvern local, sau dacă acest lucru cauzează alte consecințe grave unei alte persoane, cu excepția statului sau a autorităților locale, se pedepsește cu amendă sau cu închisoare de până la cinci ani.

Despre Estonia, raportul UNJR menţionează următoarele:

Estonia a abrogat această infracțiune în 2007, după condamnarea sa de către Curtea Europeana a Drepturilor Omului datorate caracterului imprevizibil al acesteia. În prezent, abuzul de putere este acoperit de legea împotriva corupției, în care se specifică care anume fapte săvârșite prin abuz de putere constituie infracțiuni.

Cu alte cuvinte, nu se poate spune că Germania şi Olanda nu incriminează abuzul în serviciu. În ceea ce priveşte Estonia, observăm că, în ciuda abrogării menţionate de către Oana Florea, fapta de abuz în serviciu este acoperită de legislaţia anticorupţie şi se pedepseşte cu amendă penală (v. art. 17 din Legea anticorupţie).

Concluzie

Afirmația Oanei Florea este falsă. Abuzul în serviciu este reglementat în Germania, Olanda şi Estonia prin incriminarea unor infracțiuni specifice, iar, în cazul Austriei, pragul de 50.000 de euro este o circumstanță agravantă (duce de la pedeapsă cuprinsă între 1 și 10 ani), însă abuzul este oricum pedepsit sub acel prag cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.