Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Primăria Generală a Municipiului București a publicat proiectul de buget pentru anul 2024 cu o lună întârziere, iar acesta încă nu a fost aprobat în Consiliul General. Într-o intervenție la B1 TV, în 13 martie, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a abordat problema bugetului și a spus că motivul pentru care proiectul a fost respins de către consilieri nu este justificat.
Nicușor Dan a susținut că motivul respingerii este faptul că nu s-au alocat 3 miliarde de euro pentru subvențiile la energie termică și transport în comun, deși situația ar fi similară cu ce s-a întâmplat în anii anteriori. În 2022 și 2023, a spus primarul general, Primăria nu avea sumele în buget, dar „știa că o să mai vină niște bani”, prin care să fie ajustate veniturile, în așa fel încât banii pentru subvenții să depășească 3 miliarde de lei. Acesta a mai spus că Bucureștiul ar avea „finanțe sănătoase”, amintind de rapoartele agenției de rating Fitch.
Redăm declarația lui Nicușor Dan mai jos:
„Acum avem o situație financiară stabilă. A fost Fitch de două ori și a spus că avem finanțe sănătoase. Avem un blocaj politic pe buget în momentul de față. Eu am propus un buget foarte similar cu ce s-a întâmplat în 2023, ce s-a întâmplat în 2022, tocmai că pe situațiile astea financiare s-a pronunțat Fitch. Avem un blocaj politic. În esență, PSD nu vrea să participe la niciun fel de negociere și mai rămâne PNL, USR, PMP. Grupul PNL zice ‘pune 3 miliarde subvenții în buget’. Noi am pus 2, acum au ajuns 2,3 miliarde. Păi, așa am făcut și în 2023 și așa am făcut și în 2022. Am pornit anul cu 2 miliarde puse. La final am sfârșit cu 3. De ce am făcut asta? Pentru că știam că o să mai ajustăm bugetul de-a lungul timpului și o să ne mai vină niște bani.
De unde vin cei 700 milioane care sunt în discuție acum? Păi, sunt niște fonduri europene pe care le-am transferat, că acum a fost între 2023 și 2024 a fost transferul de fonduri europene, de proiecte de pe un exercițiu financiar pe altul, tramvaiele, liniile de tramvai, conductele de termoficare și le-am pus cu buget local exact 700 de milioane pe care după ce o să avem actele scrise o să decontăm fonduri europene. Și ăștia-s banii. Asta e solicitarea, acum sunt 2,3 miliarde, ei vor 3 miliarde”.
Ce spun rapoartele agenției Fitch privind Bucureștiul, dar și proiectele de buget, rectificările și execuțiile bugetare din anii 2022 și 2023.
În bugetul Capitalei, la capitolul cheltuielilor, în fiecare an sunt incluse subvenții pentru diferența de cost la căldură (notate la categoria „energie termică”) și transportul în comun. În anul 2024, în proiectul de buget al Capitalei, cheltuielile cu subvențiile au o valoare totală de 2,16 miliarde de lei.
Într-adevăr, alocarea nu a fost cu mult diferită în anii anteriori. În 2023, în proiectul de buget au fost estimate cheltuieli similare cu subvențiile, în valoare totală de 2,44 miliarde.
Cu toate acestea, cheltuielile efective cu subvențiile au ajuns la 3,366 mld. lei, conform execuției bugetare de la finalul anului.
În anul anterior, 2022 (la care face referire și agenția de rating Fitch în cele mai recente evaluări), proiectul de buget a fost întocmit cu subvenții estimate la 1,97 mld. lei, dar și în acest caz cheltuielile realizate până la finalul anului au ajuns la 3 miliarde.
În ambii ani, bugetele au fost modificate pe parcurs pentru majorarea sumelor pentru subvențiile la energie termică și transport în comun.
Spre exemplu, pe parcursul anului 2022 au avut loc mai multe rectificări bugetare. Inițial, pentru subvențiile la energie termică, Primăria aloca un buget de 987 de milioane de lei, iar pentru cele la transport în comun, unul de 983 de milioane de lei.
Pe parcursul anului 2022, prin rectificări bugetare, s-au făcut următoarele modificări:
Suma alocată a depășit 3 miliarde de lei, în condițiile în care a fost luat un credit în valoare de 500 de milioane de lei spre finalul anului pentru acoperirea sumei întregi.
În anul 2023, însă, suma a fost acoperită integral de la bugetul local.
În ceea ce privește evaluările agenției Fitch, Bucureștiul și-a îmbunătățit ratingurile datorită situației financiare din anul 2022.
În aprilie 2023, Fitch a transmis că perspectiva Bucureștiului este „stabilă”, pentru prima dată după trei ani în care aceasta a fost una „negativă”, în ceea ce privește datoria pe termen lung în valută și monedă locală.
*Sursă: istoricul evaluărilor Fitch pentru București
Fitch a revizuit atunci și profilul individual de creditare al Bucureștiului (Standalone Credit Profile), care avea la acea dată o perspectivă îmbunătățită cu un nivel, față de evaluarea anterioară: profilul de risc al Capitalei a trecut de la „nivel scăzut mediu” la „nivel mediu”, iar agenția a transmis că Bucureștiul are un „plan ambițios de investiții”.
Agenția a analizat performanțele financiare ale Capitalei în felul următor:
Robustețea veniturilor este la nivel „mediu”, fiindcă:
În ceea ce privește cheltuielile, Fitch a arătat că Bucureștiul avea, în 2022, un „record de control moderat al creșterii cheltuielilor de exploatare”. Sustenabilitatea cheltuielilor Capitalei se încadrează într-un nivel „mediu”.
„Ne așteptăm ca în 2023-2025 capitalul de investiții al orașului să rămână ridicat, ceea ce duce la deficite bugetare de 3% din veniturile totale în cazul ratingului nostru. Creșterea totală a cheltuielilor din București (ajustată în funcție de inflație) a fost în general în concordanță cu creșterea PIB-ului real și orice ajustări în caz de necesitate sunt de obicei făcute pentru investiții. Orașul procedează în mod predominant cu investiții atunci când sunt asigurate finanțări nerambursabile de la bugetele UE și de stat”, transmitea Fitch în aprilie 2023.
La categoria „ajustarea cheltuielilor”, Fitch și-a revizuit evaluarea la „mai puternic”, de la nivel „mediu”, motivând că Bucureștiul are „mai multă flexibilitate în ceea ce privește cheltuieile față de alte municipalitățile evaluate din România, cu o accesibilitate mai mare pentru reducerea cheltuielilor, ca răspuns la scăderea veniturilor”. Fitch a transmis și că noua evaluare „mai puternic” este susținută de regulile bugetare echilibrate potrivit cărora bugetele administrațiilor locale sunt monitorizate de guvernul central și nu au voie să aibă deficite.
Cu toate acestea, agenția de rating a notat că la ajustarea veniturilor nivelul Primăriei București este „mai slab”.
La a doua evaluare, din octombrie 2023, situația arăta la fel, iar Fitch a avut aceleași ratinguri la toate categoriile, pentru București.
Declarația lui Nicușor Dan este parțial adevărată. Atât în 2022, cât și în 2023, în proiectul de buget au fost alocate sume mai mici pentru subvențiile la energie termică și transport în comun, iar la finalul anului cheltuielile au depășit în fapt 3 miliarde de lei. Cu toate acestea, în anul 2022 a fost necesar un credit intern în valoare de 500 de milioane de lei pentru plata subvențiilor la energie termică, suma de 3 miliarde de lei neputând fi plătită integral de la bugetul local.
În ceea ce privește evaluările Fitch și „finanțele” Capitalei, situația este într-adevăr „stabilă” și îmbunătățită față de anii anteriori, însă Bucureștiul are în continuare un nivel „mai slab” când vine vorba despre ajustarea veniturilor.
Proiectul de buget al Primăriei Municipiului București a fost adoptat în cadrul ședinței Consiliului General de vineri, 22 martie, la a patra încercare. În urma unor negocieri dintre consilieri, au fost adoptate amendamente ale PSD-PNL, potrivit cărora suvențiile la transportul în comun vor fi majorate cu 200 de milioane de lei, iar subvențiile la energie termică vor fi majorate cu 240 de milioane de lei. Astfel, pentru anul 2024, în proiectul de buget vor fi trecute cheltuieli cu subvențiile în valoare de 2,6 miliarde de lei.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.