Ce verificăm?

Dacă într-adevăr cerșetoria a fost criminalizată prin noile modificări ale Codului Penal.

Verificare

Ca să fie clar totul de la început să începem cu „a criminaliza”, conform DEX.

criminaliza vt [At: MDA ms / Pzi: ~zez / E: criminal + -iza] A califica o infracțiune drept crimă (1-3) și a o pedepsi în consecință.

• sursa: MDA2 (2010)

criminalizá vb. I A declara pe cineva vinovat de săvârșirea unui act reprobabil, a unei crime, în special persoane cu o anumită poziție politică sau socială; a incrimina

Este demn de menționat că proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal a trecut de Parlament, dar în luna iulie a acestui an au fost înregistrate 3 sesizări de neconstituționalitate formulate de Președintelui României, Înalta Curte de Casație și Justiție și de un grup de 110 deputați din opoziție sau deputați neafiliați vreunui partid. Modificările nu sunt deci în vigoare.

În forma adoptată de Senat, există două articolele modificate, prin amendamentele depuse de deputații PNL Ioan Cupșa și Florin Roman,  care fac referire la cerșetorie:

„Articolul 214 Exploatarea cerşetoriei

(1) Fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.”

și

„Articolul 215 se modifică și va avea va avea următorul cuprins: Art.215: Folosirea unui minor în scop de cerșetorie Fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezenta unui minor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.”

Este evident că, în forma adoptată de Parlament, prin cele două articole este incriminată folosirea persoanelor neajutorate (copii și persoane cu dizabilități) pentru cerșetorie, și nu cerșetoria în general.

Și, ca să înțelegem mai bine, ilustrăm prin  următoarele două scenarii:

1. un interlop pe nume Gigi Barosanu (am ales numele la întâmplare) a adunat în jurul lui copii ai străzii, oameni orbi, fără mâini, fără picioare sau cu probleme mentale. Îi hrănește și ajută o vreme și apoi îi plasează în diverse colțuri ale României sau Europei pentru a cerși. Colectează banii strânși de aceștia și îi investește într-o vilă somptuoasă. Își mai cumpără și cinci limuzine. Îl prinde poliția, poate fi condamnat și poate intra la închisoare între 3 luni și 3 ani, conform amendamentelor depuse la Codul penal.
2. O bătrână în scaun cu rotile, cu pensie mică, protestează în fiecare zi la Piața Universității din București și cere bani să-și cumpere medicamente, alături de soțul ei. Nu au copii și nici alte rude, deci nu are cine să-i ajute. Ies amândoi doar când trebuie să-și cumpere pastilele. Îi prinde poliția, care-și dă seama rapid că bătrânii cerșeșc pentru că nu au bani și nu pentru că fac parte din rețeaua lui Gigi Barosanu. Cei doi bătrâni nu sunt afectați de amendamentele depuse la Codul penal.

Concluzie

Afirmația deputatului Petre Florin Manole este falsă. Cele două articole nu criminalizează orice persoană care cerșește, ci îi trimite după gratii pe cei care profită trimițând persoane vulnerabile la cerșit.

De altfel, o incriminare a cerșetoriei exista în vechiul Cod penal (cel în vigoare până la 1 februarie 2014), care la articolul 326 prevedea: „Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 ani.”

Această prevedere a fost schimbată de atunci, iar în actualul Cod penal există incriminate doar faptele de exploatare a unor persoane vulnerabile prin cerșetorie. Amendamentele aduse în Parlament nu modifică în niciun fel infracțiunea propriu-zisă și nu o extinde, ci doar modifică pedeapsa pentru aceasta.