Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Viorica Dăncilă, candidatul PSD la funcţia de preşedinte al României a făcut următoarea afirmaţie:
„Unul dintre proiectele prioritare pe care le voi propune consultării publice este un recensământ detaliat al românilor care trăiesc în afara granițelor, incluzând cei peste jumătate de milion de copii născuți în străinătate. Avem nevoie de o cercetare sinceră și lucidă a nevoilor, motivațiilor și aspirațiilor conaționalilor noștri, pentru a identifica cele mai bune căi de acțiune care ne pot păstra sau aduce împreună. Vorbim atât despre intervențiile urgente necesare pentru apărarea drepturilor și șanselor lor, cât și despre programe integrate pentru cei care vor să se întoarcă în țară.”
Dacă președintele poate propune un recensământ în diaspora.
Ultimul recensământ a avut loc în 2011 și a fost organizat având la bază o hotărâre de guvern, articolul 108 din Constituția României și o ordonanță de urgență.
Legal și procedural, atributul inițierii unui recensământ aparține guvernului care emite o hotărâre privind organizarea și desfășurarea lui. Executivul poate face acest lucru în baza Articolului 108 din Constituție în care este stabilită lista de acte pe care le poate emite Guvernul:
„(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”
Instituția care organizează și efectuează tehnic și metodologic recensământul este Institutul Național de Statistică (INS) din subordinea guvernului.
În iunie 2019, INS a transmis guvernului un nou proiect de lege pentru organizarea unui recensământ în 2021, dar legislaţia din România nu prevede că INS poate realiza un recensământ şi în afara graniţelor ţării, iar Ministerul Afacerilor Externe nu are nicio atribuţie în acest sens. Apoi, ambasadele şi consulatele române nu deţin o evidenţă strictă nici măcar a românilor care şi-au mutat legal reşedinţa în ţările respective. Cât despre cei care au emigrat, dar oficial încă locuiesc în România, nicio instituţie a statului român nu ştie câţi sunt.
Apoi, articolului 80 din Constituţie stabilește că președintele „veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
În cadrul Administraţiei Prezidenţiale există Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă care „administrează relația cu autoritățile statului, centrale sau locale (Parlament, Guvern, autorități locale) și întreține dialogul cu societatea civilă” și care „cooperează cu autoritățile publice și organizațiile societății civile pentru a susține o așa-numită platformă de dialog, o sursă importantă de expertiză pentru Președinte în deciziile sale”.
Potrivit legii, președintele are dreptul de a supune dezbaterii publice ideea organizării unui recensământ. Nu are însă nicio pârghie legală și procedurală pentru organizarea recensământului. Mai mult, în acest moment, legislaţia română nu dă posibilitatea realizării unui recensământ în afara graniţelor ţării. În această situație, promisiunea doamnei Viorica Dăncilă este în afara mandatului.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.