Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În contextul crizei politice declanșate în urma demiterii ministrului Justiției, Stelian Ion, de către premierul Florin Cîțu, USR PLUS a depus o moțiune de cenzură comună cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Membrii PNL au criticat această asociere, vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, declarând
„Sunt curios cum va explica la nivel european că s-a aliat cu extremiștii AUR”.
În răspuns, Ramona Strugariu, eurodeputat USR PLUS, a scris pe Facebook:
„…mi-am amintit că noi, în Comisia LIBE, îl avem de la PNL/PPE şi pe colegul Rareş Bogdan, care a fost foarte vocal în aceste zile pe tema presupusei “alianțe” USR PLUS/AUR. Aliniamentul de vot în multe dintre dosarele LIBE (tradițional, practic), e PPE – ECR şi, mai nou, ID (destul de frecvent). Pe scurt, colegul Rareş – şi la plen colegii PNL – votează frecvent cot la cot cu extremiştii şi conservatorii europeni. În configurația europeană, AUR e apropiat de ECR (conservatorii europeni), nu de extremişti (ID), iar discuții de afiliere cu ei s-au purtat încă de anul trecut (decembrie 2020)”.
În câte cazuri a votat PPE alături de grupul conservatorilor, ECR, respectiv alături de grupul extremiștilor dreapta, ID, în comisia LIBE din Parlamentul European, în ultimele 6 luni.
LIBE este Comitetul pentru Drepturi Civile, Justiție și Afaceri Interne din cadrul Parlamentului European, responsabil cu supravegherea democratică a legislației și a politicilor comunitare. Prin comisia LIBE trec atât chestiuni privind, de exemplu, bugetul UE, cât și luări de poziție cu caracter politic, cum ar fi încălcarea drepturilor minorităților sau chestiuni legate de valurile de migrație (vezi agenda întâlnirilor).
Având în vedere structura foarte diversă a Parlamentului European (și, deci, și a LIBE) – fiecare țară trimite europarlamentari din partidele naționale -, la nivelul PE se creează grupuri politice. Grupurile reunesc demnitarii partidelor cu ideologii asemănătoare. Sunt organisme în evoluție, care primesc sau exclud anumite formațiuni și chiar se dizolvă, formându-se altele în loc, la un anumit interval, în funcție de evoluția scenei politice europene. Există, în acest moment, șapte grupuri parlamentare distincte, la nivel european:
ECR – grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care reunește partidele de centru-dreapta. Se definesc ca eurosceptici și antifederaliști. Militează pentru un control redus al UE în politicile interne ale statelor și o politică restrictivă în ceea ce privește imigrarea. Din România, este afiliat PNȚCD.
ID – grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație. Temele sale sunt nationaliste, eurosceptice, naționaliste, cu o retorică populistă, anti-elitistă.
PPE – grupul Partidul European al Poporului (European People’s Party), de centru-dreapta moderat. Reunește ideologii creștin-democrate, conservatoare și liberale. Din România, la PPE sunt afiliate PNL, UDMR și PMP.
Renew – grup ce reunește partide cu ideologii liberale, pro-europene. Promovează politici progresiste, ca echitatea socială, antidiscriminarea și combaterea schimbărilor climatice. Din România, la Renew sunt afiliați europarlamentarii USR PLUS.
S&D – grupul Socialiștilor și Democraților, cu orientare de centru-stânga. Ideologiile promovate susțin egalitatea de clasă și justiția socială, menținând orientarea pro-europeană. Din România, la acest grup sunt afiliate PSD, Pro România și PPU.
The Left (Stânga Unită) – grup de extremă stânga, cu orientări puternic socialiste și chiar comuniste.
Verts/ALE (Verzii) – grupul ecologiștilor, ideologii progresiste, pro-europene.
Acestora li se alătură NI – grupul europarlamentarilor neafiliați (non-inscrits).
Pentru a verifica matematic afirmația Ramonei Strugariu, am luat în considerare toate voturile nominal exprimate în Comisia LIBE, în ultimele șase luni. Este important de menționat că, în Parlamentul European, grupul politic poate da tonul votului general exprimat de membrii săi, însă aproape de fiecare dată unii dintre membrii săi votează altfel decât linia de grup. Din acest motiv, metoda noastră de cercetare a inclus, la aliniament de vot, sufragiul exprimat majoritar (dacă, de exemplu, în chestiunea fondului pentru Azil, Migrație și Integrare, din cei cinci parlamentari ECR prezenți, trei au votat pentru, unul împotrivă și unul s-a abținut, a fost luat în considerare votul pentru).
Din analiza voturilor nominal exprimate, publicate pe site-ul PE, rezultă că au fost 97 de supuneri la vot, în perioada martie-septembrie 2021, în cele 14 sesiuni din această perioadă ale comisiei LIBE. Grupul parlamentarilor PPE a votat în 15 cazuri alături de conservatori (ECR) și extremiști dreapta (ID), fără ca Renew să voteze în același sens. În aproape de două ori mai multe cazuri, respectiv 29, cele patru formațiuni au votat la fel. În alte 28 de situații, PPE și Renew au votat în același sens, fără ca celelalte două partide să li se alăture.
În graficul de mai jos redăm aliniamentul de vot al PPE în ultimele șase luni. În cel de-al doilea grafic, am analizat strict exprimarea votului PPE alături de ECR, de ID și, respectiv, de Renew.
Se observă, așadar, tendința clară ca partidele moderate de dreapta (PPE și Renew) să voteze la fel. Sunt, într-adevăr, și situații în care lor fie li se alătură unul sau ambele partide (conservatori și extremiști dreapta), fie PPE votează doar alături de conservatori sau extremiști.
Afirmația Ramonei Strugariu este parțial adevărată. Deși majoritatea voturilor exprimate au fost în același sens în care a votat și celălalt grup moderat de dreapta, Renew, există situații destul de frecvente în care PPE a votat, în ultimele șase luni, alături de conservatori (ECR) și extremiști dreapta (ID).
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.