La Congresul general al Partidului Național Liberal, anunțat pentru luna septembrie, și-au depus candidaturile, pentru șefia PNL, Ludovic Orban (actualul președinte) și Florin Cîțu (actualul premier). Liberalii sunt chemați să voteze, iar unii dintre ei și-au făcut publice opțiunile. Pe 01.08.2021, europarlamentarul Rareș Bogdan, susținător al lui Florin Cîțu, a făcut următoarele afirmații, într-o intervenție telefonică la România TV:
„Îl susţinem pe Florin Cîţu pentru o chestiune extrem de simplă: 30 de ani, preşedintele Partidului Naţional Liberal, atunci când a pierdut alegerile, a demisionat. Este prima dată, în 30 de ani, când preşedintele partidului nu a plecat frumos de la conducerea partidului, cum a făcut şi Crin Antonescu, cum a făcut şi Valeriu Stoica, cum au făcut şi o mulţime de alţi preşedinţi ai PNL de-a lungul timpului. Asta-i tot. Şi Theodor Stolojan, şi Alina Gorghiu, şi Vasile Blaga”.
Dacă președinții PNL din ultimii 30 de ani și-au dat demisia după ce partidul a avut rezultate slabe la alegeri.
Cronologic, începând din anul 1990, funcția de președinte al Partidului Național Liberal a fost ocupată de următorii:
În cadrul alegerilor parlamentare din 1992, PNL nu a intrat în Parlament, una dintre cauze fiind și părăsirea Convenției Democrate Române, decizie susținută de președintele de atunci, Radu Câmpeanu. Totuși, nu și-a dat demisia și a rămas președintele PNL până la Congresul din februarie 1993, când a pierdut în fața lui Mircea Ionescu-Quintus.
PNL a obținut doar al patrulea loc la parlamentarele din 2000, însă Ionescu-Quintus a deținut funcția până la Congresul din 2001. Președinția a fost preluată apoi de Valeriu Stoica, până la următoarele alegeri interne (2002), când nu a mai candidat pentru un nou mandat. În această perioadă, nu au existat alegeri naționale sau locale.
După ce PNL a absorbit Partidul Alianța pentru România, în 2002, Theodor Stolojan a fost ales președinte în cadrul unui Congres extraordinar. La alegerile parlamentare din 2004, PNL și PD (Alianța DA) s-au clasat pe locul al doilea. În urma retragerii lui Stolojan (pe motive de sănătate) din funcția internă în 2004, funcția a fost deținută de Călin Popescu Tăriceanu până la Congresul din 2009, deși la alegerile parlamentare din 2008, partidul s-a situat pe al treilea loc, după PSD și PDL.
Noul președinte ales, Crin Antonescu, a fost și candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2009, clasându-se de asemenea pe al treilea loc. A fost însă reconfirmat ca președinte al PNL-ului în 2010 și a păstrat funcția până în 2014. În acel an, PNL a obținut 15% din voturi la alegerile europarlamentare, motiv pentru care Crin Antonescu și-a dat demisia.
Vasile Blaga a renunțat la funcția pe care o avea în conducerea PNL, după ce a fost acuzat de fapte de corupție, în septembrie 2016.
La alegerile parlamentare din 2016, PNL a obținut aproximativ 20% din voturi, iar președintele de atunci, Alina Gorghiu, a demisionat din fruntea partidului.
În 2020, după un rezultat de 25% al PNL-ului la alegerile parlamentare, Ludovic Orban demisionează din funcția de prim-ministru al țării, dar a rămas președinte al partidului, funcție pe care o are din 2017.
Afirmațiile lui Rareș Bogdan sunt false. Nu toți președinții PNL au demisionat după ce au pierdut alegerile.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.