Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În 10 februarie 2023, în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, difuzată la postul de televiziune B1, moderatorul Ioana Constantin l-a contactat pe europarlamentarul liberal Rareș Bogdan, pentru a-i lua un punct de vedere legat de posibilitatea de aderare a României la spațiul Schengen în cursul acestui an. Europarlamentarul român pune în contextul aderării proximitatea cu Ucraina și sugerează că România ar avea un avantaj, din acest punct de vedere:
„România nu trebuie să continue să facă o politică externă cu capul plecat și a ospătarului supus, ci o politică externă a unui stat care are multiple avantaje în acest moment, care este punct nodal, punct-cheie.
Este pivot de stabilitate pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru NATO și pentru Uniunea Europeană, că toate schimburile economice dinspre Ucraina spre Occident, respectiv sare, cereale, floarea-soarelui, trec pe aici și, dacă România se supără, lucrurile se pot complica, că tot fluxul de ajutorare, 70%, trece prin România, fie că vin din sudul Europei, fie că vin din vestul Europei. Eu sunt un om care spun că trebuie să apăsăm la maxim în acest moment pedala, pentru că este loc, dar fereastra se va închide”.
Rareș Bogdan subliniază ideea că poziția României reprezintă un punct cheie în cadrul rutelor comerciale folosite între Ucraina și Europa, iar acest lucru poate fi folosit ca o poziție de putere în negocierile de aderare a țării noastre la spațiul Schengen.
Dacă toate schimburile economice dinspre Ucraina spre Occident trec prin România și în ce măsură este țara noastră cel mai important punct de tranzit pentru ajutoarele către Ucraina.
Pentru a verifica ponderea cu care Ucraina realizează schimburi economice cu partea occidentală a Europei trebuie arătat care sunt țările vecine și cum este trasată granița cu celelalte state.
România este țara UE cu cea mai lungă graniță comună cu Ucraina, respectiv 649,4 kilometri, dintre care 273,8 pe uscat, 343,9 km fluvial și 31,7 km maritim, potrivit INSSE. Cu toate acestea, există doar 6 puncte de trecere a frontierei între cele două țări care pot fi folosite în tranzitul internațional, potrivit protocolului semnat între cele două state (Halmeu, Siret, Valea Vișeului, Câmpulung la Tisa, Vicșani și Sighetu Marmației). Niciuna nu este conectată direct la vreo autostradă.
Prin comparație, Polonia are o graniță comună cu Ucraina de 535 de km, exclusiv pe uscat. Este singura graniță externă Schengen cu Ucraina (începând din 2007). Între Polonia și Ucraina există 12 puncte de trecere a frontierei, jumătate auto și jumătate feroviare. Ucraina este legată prin autostradă de Polonia, între Liov și Cracovia, prin autostrăzile M10 și M11.
Ucraina mai are și cinci puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și două cu Slovacia.
Vom detalia mai jos toate aceste puncte de trecere și în ce fel sunt conectate ele cu rețeaua de transport a Uniunii Europene.
*Pentru a consulta harta interactivă cu toate trecerile de frontieră deschise traficului internațional, între Ucraina și cele patru state membre UE vecine, click aici
Potrivit planului de acțiune al Comisiei Europene, care își propune să faciliteze exporturile din Ucraina în condițiile războiului cu Rusia, au fost stabilite câteva măsuri pentru înființarea unor culoare de solidaritate între Ucraina și UE. Acestea se referă în principal la facilități acordate exportatorilor din Ucraina și mai puțin la rute clare prin care fluxurile comerciale să se desfășoare.
Este de menționat că acordurile comerciale cu Ucraina sunt necesare în condițiile în care țara este, așa cum o arată și documentul UE:
Ucraina realizează exporturi/importuri de marfă prin intermediul a trei căi: maritimă, feroviară și rutieră. Exportul maritim este realizat în baza unui acord supervizat de NATO, iar căile feroviare și rutiere se află într-o procedură de integrare în rețeaua europeană de transport TEN-T.
Transport maritim
De la începutul războiului, Rusia a instituit blocade comerciale pentru a împiedica exporturile și importurile Ucrainei.
Potrivit unei monitorizări făcute de Group of Black Sea și Black Sea Institute of Strategic Studies, în urma blocadei maritime din Mările Azov și Neagră, pentru exportul cerealelor Ucraina folosește un coridor maritim direct cu Turcia, care nu include România.
Această rută are o lungime de 320 de mile maritime (592 km) și conectează porturile ucrainene Odessa, Chernomorsk și Pivdennyi/Yuzhny cu porturile din Turcia. Ruta a fost stabilită după semnarea, în 22 iulie 2022, a unui acord (Black Sea Grain Initiative) între Națiunile Unite, Turcia, Rusia și Ucraina.
Potrivit Națiunilor Unite, din 22 august 2022 până în 18 ianuarie, pe această rută maritimă Ucraina a exportat 17,8 milioane de tone de grâne și alte produse către 43 de țări, inclusiv către Uniunea Europeană (cu preponderență către Spania).
Anterior acordului cu Turcia și, parțial, și ulterior acestuia, Ucraina trimitea grâne în portul Constanța, însă cantitățile sunt incomparabil mai mici. Potrivit unei estimări obținute de Reuters în august 2022, mai puțin de 1,5 milioane de tone de grâu fuseseră exportate prin Constanța, de la începutul războiului.
Transport feroviar
În cadrul infrastructurii terestre, Ucraina are rute comerciale spre Uniunea Europeană pe teritoriul a patru state: Polonia, Slovacia, Ungaria și România.
Transportul feroviar între Ucraina și cele patru țări este problematic, din cauza ecartamentului diferit al sistemului de transport feroviar rusesc, folosit în Ucraina, și cel al țărilor din Europa. Ucraina utilizează un ecartament al căilor ferate de 1.520 mm lățime (folosite în Rusia și țările baltice), în timp ce ecartamentul standard al UE (ecartamentul UIC) are o lățime de 1.435 mm.
Pentru a depăși acest inconvenient, există două posibilități: transferul mărfurilor dintr-un vagon în altul, la graniță sau schimbarea boghiurilor, la trecerea dintr-un sistem feroviar în altul.
Între Ucraina și România există patru puncte de trecere a frontiere pe linia de cale ferată (Halmeu, Valea Vișeului, Câmpulung la Tisa și Vicșani) prin care pot trece trenuri încărcate cu marfă. La începutul acestui an, CFR SA a anunțat că există mai multe proiecte în care se lucrează la realizarea unor linii cu ecartament larg de 1.520 mm sau a unor linii cu ecartament dublu, tocmai pentru a facilita relația de transport cu Ucraina.
În aprilie 2022, Ministerul Transporturilor a supus consultării publice un proiect de hotărâre de guvern pentru construirea în zona graniței cu Ucraina și Republica Moldova a unor linii de cale ferată cu ecartament dublu.
La începutul lunii iulie 2022, CFR SA a anunțat deschiderea unei linii cu ecartament larg, care are o lungime de 3,58 km (Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri), în cadrul portului Galați.
Potrivit unui articol publicat în septembrie 2022 în Railway Supply, publicație de specialitate din domeniul transporturilor, mii de trenuri de marfă din Ucraina care aveau destinații în Europa erau blocate în punctele de trecere a frontierei spre România din cauza problemelor generate de diferențele de ecartament.
Între Ucraina și Polonia există șapte puncte de trecere a frontierei pentru trenurile de marfă și persoane. Aceste punctele de trecere a frontierei au linii de cale ferată cu ecartament larg. De asemenea, în luna aprilie 2023, la granița dintre Ucraina și Polonia va fi deschis un terminal feroviar de marfă. În luna ianuarie 2023 cele două țări au adoptat un proiect comun de construire a unei noi rute de cale ferată, pe care să se poată circula cu viteze de până la 250 km/h și care va conecta orașele Varșovia – Liov – Kiev.
Între Ucraina și Slovacia există două puncte de trecere a frontierei pe calea ferată. O linie (MAŤOVCE ŠRT) este dedicată transportului de marfă, având o porțiune cu ecartament larg pe teritoriul statului slovac, iar cel de-al doilea punct de trecere (ČIERNA NAD TISOU) este destinat cu precădere tranzitului persoanelor.
Între Ucraina și Ungaria există două puncte de trecere a frontierei. Prin Záhony MÁV și Rendező MÁV. Calea ferată din Záhony are ecartament dublu din 1945.
În octombrie 2022, Uniunea Europeană a lansat un studiu de pre-fezabilitate pentru conectarea rețelei de cale ferată din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua europeană de transport TEN-T.
Transportul rutier
Granița dintre Ucraina și Polonia are opt puncte rutiere de trecere a frontierei pentru transportul mărfurilor. În iunie 2022, premierul Poloniei, Michal Dworczyk, a declarat că a fost dublat numărul punctelor de control de la granița dintre cele două țări, pentru a facilita trecerea numărului mare de camioane care fac transportul mărfurilor.
Între cele două țări există o rețea complexă de drumuri moderne: drumul european E373, care face legătura între orașul polonez Lublin și Kiev, capitala Ucrainei, drumul european E372, care face legătura între capitala Poloniei, Varșovia, și Lviv, unul dintre cele mai mari orașe din Ucraina. Aceste două drumuri europene sunt conectate în mai multe puncte, atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe cel al Poloniei, cu rețele de autostrăzi din cele două țări. Un alt drum rutier transfrontalier este E40, una dintre cele mai cunoscute rute europene care face legătura între Franța și Rusia. Acest drum conectează orașele poloneze Cracovia și Katowice cu orașul Lviv din Ucraina.
Granița dintre Slovacia și Ucraina se întinde pe o distanță de 97 de km. Între aceste două state, legătura se face prin intermediul drumului european E50, care conectează cel mai mare oraș din partea de est a Slovaciei, Kosice, de orașul ucrainean Uzhhorod. Există un singur punct de trecere a frontierei destinat transportatorilor de marfă, la Uzhhorod.
Granița dintre Ungaria și Ucraina se întinde pe o distanță de 136,7 km. Transportul rutier de mărfuri dintre cele două țări se realizează pe drumul european E573, care se conectează în Ungaria cu autostrada M3, iar în Ucraina cu autostrada M06. Există cinci puncte vamale, pentru transportul mărfurilor, dar trei dintre ele sunt, momentan, restricționate.
Granița între România și Ucraina are două porțiuni distincte, întrerupte de granița cu Republica Moldova: o parte se află în zona de nord a României și o altă porțiune în zona de sud-est a țării noastre. Regiunea Moldova a României nu are autostrăzi și este, deci, nu este conectată direct la rețeaua de transport a Uniunii Europene. Există cinci puncte de trecere a frontierei pentru transportul mărfurilor. Momentan unul este supus restricțiilor și în alt punct timpul de așteptare este de aproape 24 de ore.
Transportul rutier de marfă se realizează, cu precădere, prin zona de nord. Transportul internațional de mărfuri se realizează prin cinci puncte de trecere a frontierei. Singurul drum european care face legătura între țara noastră și Ucraina este E85, care trece prin punctul vamal Siret.
În ceea ce privește fluxul de ajutorare către Ucraina, nu există autorități care să centralizeze acest aspect. Ajutoarele către Ucraina se realizează prin aceleași puncte de trecere a frontierei ca și cele comerciale. Procentul de 70% oferit de Rareș Bogdan nu poate verificat și nu are nicio bază în datele statistice oficiale.
Afirmațiile făcute de Rareș Bogdan sunt false. Ucraina nu realizează toate schimburile economice cu Occidentul prin România. De altfel, România nu este nici măcar punctul principal de tranzit pentru mărfurile din Ucraina. În plus, afirmațiile privind fluxul de ajutorare către Ucraina nu au nicio bază statistică oficială.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.