Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a vorbit, în direct la Realitatea TV, în 6 februarie, despre taxa de solidaritate impusă de ministrul Câciu, implementând un regulament al Comisiei Europene:
„Mimimum 35 la sută, 14 state au ales această modalitate, dar alte state au ales 95-85-75 la sută. România merge pe o zonă mediană şi alege un procent care nu este nici cel mai mic, nu este nici cel mai mare dintre acestea”.
Taxa de solidaritate este impusă firmelor din domeniul energiei, după ce acestea au înregistrat profituri record, chiar în timpul crizei energetice actuale. Autoritățile europene au decis să impoziteze suplimentar extra profitul acestora și au creat un cadru legislativ, pentru ca statele membre să poată aplica această taxă (altfel, impozitarea dublă este ilegală).
Comisia Europeană a emis un regulament care prevede cadrul în care se poate aplica această taxă de solidaritate. Potrivit legislației europene, regulamentul se aplică automat în statele membre, fără să fie nevoie de transpunerea lui în legislația națională. Totuși, Guvernul României a decis să detalieze această taxă de solidaritate și a emis o ordonanță de urgență, în 28 decembrie 2022.
Cum au implementat celelalte state membre UE regulamentul european.
Taxa de solidaritate care impozitează extra profitul pentru firmele din domeniul energiei a fost adoptată în România în 28 decembrie, prin OUG 186/2022.
Impozitul este de fapt transpunerea regulamentului Comisiei Europene, adoptat în 6 octombrie 2022. Conform legislației europene, „rata aplicabilă pentru calcularea contribuției de solidaritate temporare este de cel puțin 33% din baza menționată la articolul 15”.
În legislația transpusă în România, companiile din energie vor plăti un impozit de 60% din extra profitul care depășește cu 20% media ultimilor 4 ani.
Austria aplică o taxă de 40% societăților cu sediul în Austria care desfășoară activități în sectoarele petrolului, cărbunelui, gazelor naturale și rafinăriilor. Taxa poate scădea la 33%, dacă firma investește în energie regenerabilă.
Bulgaria a implementat un impozit de 33% pentru firmele în domeniul energiei.
Croația a introdus o taxă de 33% pentru extra profitul cu 20% mai mare decât media ultimilor 4 ani. Taxa va afecta atât firmele din domeniul energiei, dar și al construcțiilor și din domeniul financiar.
Cipru va taxa extra profiturile companiilor din domeniul energiei din anul 2022 la o rată de 90%.
Cehia a aprobat o taxă de solidaritate pentru firmele din domeniul energiei și bănci în valoare de 60%.
Finlanda a propus o taxă de solidaritate temporară de 30% (mai mică decât limita minimă specificată de UE) pentru extraprofitul cu 10% mai mare în 2023.
Germania a introdus o taxă de 33% pentru veniturile companiilor din domeniul energiei, sub condițiile din legislația europeană.
Grecia a aprobat o taxă de solidaritate retroactivă, de 90%, a extraprofiturilor furnizorilor de energie, între octombrie 2021 și iunie 2022.
Ungaria aplică, încă dinaintea aprobării regulamentului european, un impozit pe extraprofit de 65%, retroactiv, aplicabil de la 1 ianuarie 2022.
Irlanda taxează cu 75% profiturile companiilor din domeniul energetic, în condițiile regulamentului CE.
Italia va aplica o taxă unică de 50% pentru profiturile companiilor din domeniul energiei, care sunt cu 10% mai mari decât venitul mediu din ultimii patru ani.
Olanda a implementat taxa de solidaritate de 33% pe extraprofiturile cu 20% mai mari decât media ultimilor patru ani.
Polonia nu a implementat o taxă de solidaritate, dar a introdus o măsură de plafonare a prețurilor energiei generate, limitând profiturile companiilor din domeniul energiei.
Portugalia a aprobat o taxă de 33% pe extraprofiturile companiior din domeniul energiei și al alimentației.
Slovacia taxează cu 90% extraprofiturile companiilor care fac profit în domeniul energiei.
Slovenia a plafonat profiturile acestor firme la 180 eur/MWh, conform regulamentului CE.
Spania are o taxă de 1,2% și 4,8% pe profiturile nete (deci nu extraprofiturile) ale companiilor din sectorul energetic, respectiv bancar, dar care nu reprezintă transpunerea regulamentului CE în legislație națională.
Suedia percepe o taxă de 33% pentru extraprofiturile obținute de companiile din energie. Impozitul se percepe pentru profiturile cu 20% mai mari decât media ultimilor patru ani.
Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta și Franța nu au implementat deocamdată nicio taxă de solidaritate pentru companii din domeniul energiei. Belgia încă se află în discuții în privința acestei taxe, dar cel mai probabil va implementa o altă formă decât cea hotărâtă de Comisia Europeană. Estonia a anunțat că nu susține regulamentul UE.
Așadar, taxa impusă de România este printre cele mai mari din UE (a șasea ca valoare, după Grecia 90%, Cipru 90%, Slovacia 90%, Irlanda 75% și Ungaria 65%).
Afirmația lui Rareș Bogdan este trunchiată și inexactă. Plafonul minim este de 33%, nu de 35%. Taxa de solidaritate este implementată, în diverse formule, fie pe baza legislației UE, fie în afara acesteia, de alte 18 state membre. Doar trei țări au ales impozitarea cu 90% (Slovacia, Cipru și Grecia), iar o alta (Irlanda) a ales un impozit de 75%. Ungaria a impus, înainte de adoptarea legislației UE, o supraimpozitare de 65%. În top urmează România, cu procentul de 60%.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.