Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În raportul despre siguranța rutieră din UE, România ocupă primul loc, cu o medie de 93 de decese la un milion de locuitori, în accidente rutiere. Media UE a fost la mai puțin de jumătate, respectiv 44 de decese la un milion de locuitori.
În 2019, senatorul PSD Robert Cazanciuc a formulat o propunere legislativă (L576/2019) potrivit căreia persoanele care comit accidente rutiere soldate cu victime, fără să dețină permis de conducere și/sau pe fondul consumului de alcool sau de substanțe interzise, să fie condamnate la pedepse cu închisoare cu executare.
În 2021, propunerea a fost respinsă la Camera Deputaților.
În 20 noiembrie 2022, de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Accidentelor Rutiere, Cazanciuc a declarat că va relua acest demers legislativ. El a intitulat propunerea ”Legea Anastasia”, după numele unei fetițe care a decedat în urma unui accident rutier comis de o persoană care nu deținea dreptul de a conduce autovehicule.
Numărul de persoane trimise în fața instanțelor de judecată în fiecare an pentru conducere fără permis, sub influența drogurilor sau băuturilor alcoolice și modalitatea în care ele sunt pedepsite.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), pentru Factual.ro, în ultimii cinci ani au fost cercetate 49.841 de persoane pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Reprezentanții IGPR transmit că, în ultimii cinci ani, pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, au fost cercetate 58.452 de persoane.
Potrivit răspunsului oferit de Ministerului Public, la solicitarea Factual.ro, tot în ultimii cinci ani, dintre persoanele cercetate că au condus fără permis, 43.176 au fost trimise în judecată. Aceleași date arată că, dintre șoferii cercetați pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, au fost trimise în judecată 62.668 de persoane.
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, numărul accidentelor rutiere din România soldate cu decese a crescut în perioada 2020-2021, față de perioada 2019-2020.
(Adresa graficului https://transport.ec.europa.eu/sites/default/files/styles/embed_large/public/2022-03/2022-03-28-memo-fig3_1.jpg?itok=FVZFJpYo)
Deși, cu câteva excepții, trendul este similar pentru țările europene – urmează o creștere după perioada pandemiei, când numărul accidentelor a scăzut, pe fondul lockdown-urilor -, lucrurile sunt mai grave în cazul României.
Studiul menționat arată că, anul trecut, în România, numărul deceselor a crescut cu 8%, față de 5%, media UE.
Un eurobarometru privitor la consumul de droguri în UE arată că românii se plasează peste media UE în ceea ce privește legătura între accidentele rutiere și șofatul sub influența substanțelor stupefiante.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că aproximativ 25% dintre decesele provocate de accidentele rutiere care au loc în Europa sunt legate de alcool. Rata creșterii accidentelor rutiere este strâns legată de mărimea concentrației de alcool din sânge. Raportul menționat relevă că 7,1% din accidente care au loc în România sunt provocate pe fondul șofatului sub influența băuturilor alcoolice.
Aceste informații pot fi corelate cu datele statistice furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, potrivit cărora un român cu vârsta de peste 15 ani consumă în medie aproximativ 11 litri de alcool pe an.
Potrivit Codului Rutier, persoanele depistate că șofează sub influența băuturilor alcoolice sunt sancționate diferit în funcție de cantitatea de alcool ingerată. Poate fi vorba despre contravenție (sancționată cu amenda și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile) dacă alcoolemia este până la 0,80 g/l alcool pur în sânge) sau infracțiune (sancționată cu amendă penală sau privare de libertate și anularea permisului de conducere) dacă alcoolemia este de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau peste această limită.
În privința condusului sub influența substanțelor interzise (art 336 din Codul Penal), legislația nu face diferența între cantitatea de substanțe consumate, pedeapsa aplicată fiind aceeași ca pentru un șofer prins cu o alcoolemie de 0.80g/l alcool pur în sânge sau peste această limită.
Potrivit articolului 335 din Codul Penal, conducerea fără permis se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Însă, potrivit jurisprudenței (alte cazuri pot fi accesate aici, aici sau aici) din România, conducerea unui autovehicul fără permis sau sub influența substanțelor interzise ori a alcoolului se pedepsește, de cele mai multe ori și în funcție de circumstanțele atenuante prezentate, cu pedepse cu suspendare sau amânare.
Afirmațiile senatorului PSD Robert Cazanciuc sunt adevărate. Conducerea autovehiculelor fără a deține un permis sau sub influența alcoolului ori a substanțelor interzise generează, anual, aproximativ 20.000 de procese și/sau dosare de cercetare. În plus, România este țara europeană cu cele mai multe decese cauzate de accientele rutiere, la milionul de locuitori.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.
