Ce verificăm?

Cum sunt numiţi procurorii din Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) în comparaţie cu cei din restul parchetelor.

Verificare

Modalitatea de selecţie a conducerii parchetelor şi de încadrare a procurorilor care lucrează în aceste parchete sunt reglementate de două legi: legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor şi legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Articolul 54 din legea 303/2004 arată că procurorii din conducerea DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În aceste parchete, procurorii sunt încadraţi, conform articolului 87 din legea 304/2004, în urma unui concurs, cu avizul Secţiei de procurori a CSM.

În ceea ce priveşte secţia specială (SIIJ), numirile au loc conform art.88^3, 88^4 şi 88^5, din legea 304/2004 : procurorul-şef este numit de Plenul CSM, în urma prezentării de către candidat a unui proiect. La rândul său, procurorul şef propune un adjunct dintre procurorii secţiei, pe care îl numeşte tot Plenul CSM. Același plen numeşte, în urma unui concurs, şi restul procurorilor din secţia specială.

În cazul procurorilor fără funcţii de conducere, ingerinţa politică este inexistentă în ambele proceduri.

Referitor la conducerile parchetelor, încă din 2017, deci înainte de înfiinţarea secţiei speciale, raportul întocmit în cadrul MCV recomanda punerea în aplicare a unui „sistem de numire a procurorilor de rang înalt transparent și pe bază de merit, care ar oferi garanții suficiente împotriva politizării”.

Chiar dacă în procedurile de numire a procurorilor din conducerea SIIJ nu este implicat niciun factor politic, Comisia Europeană consideră, în cel mai recent raport MCV pentru România, că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică şi că „au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”.

Într-un raport  Greco (Group of States against Corruption), secţia specială este văzută ca „o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală”, iar într-un punct de vedere consultativ, avocatul Curţii Europene de Justiţie, Michal Bobek, a comunicat că „normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați sunt contrare dreptului Uniunii”. 

Concluzie

Afirmaţia lui Robert Cazanciuc este adevărată. Conform normelor în vigoare, mecanismul de numire al procurorilor din SIIJ este unul apolitic. Facem mențiunea că felul în care este percepută secția de instituțiile externe nu are legătură cu felul în care se fac numirile.