Ce verificăm?

Cu cât ar putea crește, maximal, puterea de cumpărare în urma scăderii TVA la alimente.

Verificare

Puterea de cumpărare reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu ajutorul unei unități monetare, la un moment de timp. Scăderea TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice reprezintă astfel o scădere a prețurilor acestor produse cu 12.1%. Cantitatea de produse și servicii care se poate achiziționa în condițiile scăderii prețurilor cu acest procent crește cu 13.8%, conform regulii de 3 simplă.

Acest calcul este însă valabil doar dacă presupunem că o familie își cheltuie în intregime veniturile pe alimente și produse nealcoolice. Ultimele date disponibile pe site-ul INS (pt. 2013) ne arată însă că aceste cheltuieli reprezintă 41.4% din total:

În cazul categoriilor sociale cu veniturile cele mai mici – agricultori, șomeri pensionari – acest procent oscilează în jurul valorii de 45-55%:

Un simplu calcul în ceea ce privește exemplul prezentat de Rovana Plumb, având în vedere faptul că pensionarii cheltuiesc 43.1% din venituri pe alimente și băuturi nealcoolice (conform cifrelor INS), ne arată că economia ar fi de de 41.7 lei la o familie cu pensie de 400 RON fiecare, deci mai puțin decât suma avansată de doamna Ministru, dacă reducerea TVA s-ar transmite în integralitate într-o reducere la prețul final.

Aceasta ar fi implicată de afirmația doamnei ministru. Ori experiența reducerii TVA la pâine și produsele de panificație, conform analizei Ministerului Finanțelor Publice, arată că impactul în prețul final este mai mic (trebuie menționat faptul că analiza a fost făcută pentru o perioadă determinată, existând teoretic posibilitatea ca într-un orizont mai scurt sau mai lung de timp cifrele să se modifice):

„În perioada septembrie 2013 – iulie 2014 faţă de perioada precedentă similară, cea mai importantă scădere de preţ s-a înregistrat la categoria „pâine” (-10,25%), în timp ce la făină preţurile de consum s-au redus cu 7,86%. Aceste evoluţii au condus la o scădere cu 7,69% la nivelul grupei „produse de morărit şi panificaţie”. [în condițiile reducerii TVA cu 15%].

Concluzie

Afirmația Rovanei Plumb este falsă. Cifra de 15% cu care ar putea crește cantitatea de produse și servicii cumpărată de români este greșită în primul rând ca metodă de calcul, dar și ca premise. Chiar fară un studiu de impact argumentat, aritmetica simplă ne spune că reducerea TVA ar fi resimțită doar într-un procent al cheltuielilor totale, iar analizele MFP ne arată că scăderea TVA nu se regăsește în totalitate în scăderea prețurilor.