Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Proaspăt ales în funcţia de preşedinte al PNL Bucureşti, Sebastian Burduja a ţinut să laude progresul economic al Bucureştiului, în raport cu alte regiuni metropolitane din Europa şi, pe de altă parte, să puncteze că oraşul este prost administrat, făcând uz de date de la Eurostat.
În timpul declarațiilor de presă, Burduja, ciotat de mai multe surse media, a spus: „Bucureştiul, pe toate datele europene, este un oraş mai dezvoltat decât Madrid, Berlin, Copenhaga, Amsterdam şi orice altă capitală din centrul şi estul Europei şi are cel mai mare ritm de creştere”.
Pe Facebook, şi-a nuanţat declaraţia, folosind infografice:
Dacă Bucureştiul este, într-adevăr, mai dezvoltat decât oraşele menţionate de liderul PNL Bucureşti și dacă Bucureştiul stă cel mai prost din Europa la capitolul administraţie, dintre capitalele din UE.
Eurostat are o unealtă interactivă cu date economice din statele membre UE, care pot fi vizualizate ţinând cont de o serie de indicatori. Secţiunea citată de Sebastian Burduja este „Produsul intern brut (PIB) la prețurile curente de piață pe regiuni metropolitane”. Cu alte cuvinte, este vorba despre cât produce România, în ansamblu, raportat la prețurile din marile orașe.
Dacă selectăm ca element de referinţă puterea de cumpărare standard pe cap de locuitor în 2020 şi alegem oraşele citate de politician, atunci da, reiese că Bucureştiul este pe primul loc, mai sus decât Copenhaga, Amsterdam, Berlin şi Madrid.
Acest lucru înseamnă, practic, că prețurile din București sunt cele mici din Europa, raportat la producția internă totală a României – și nu este un indicator direct al „dezvoltării” unui oraș.
Pe de altă parte, dacă selectăm ca unitate de măsură „euro pe cap de locuitor”, atunci Bucureştiul nu mai este primul dintre oraşele menţionate.
Burduja a folosit, în declaraţia sa, sintagma „pe toate datele europene”. Vedem, iată, din tabelul de mai sus, că nu este adevărat: Bucureştiul nu este pe primul loc la toate criteriile în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.
Mai mult, foloseşte generic termenul de dezvoltare, fără să ia în calcul criterii care însumează indicele de calitate a vieţii şi la care oraşele menţionate surclasează Bucureştiul.
Conform studiului făcut de Eurostat, în care au fost folosite criterii subiective (personale, ale cetăţenilor chestionaţi) şi criterii obiective (cuantificabile), calitatea vieţii în oraşe se măsoară în:
Ca titlu de exemplu, la întrebarea „Cât de mulţumiţi sunteţi de viaţa pe care o duceţi?”, 52% dintre locuitorii chestionaţi din Amsterdam au răspuns că foarte mulţumiţi, în vreme ce doar 17% dintre bucureşteni au dat acest răspuns.
La nivel mondial, există un index, denumit GPCI (Global Power City Index, trad. Indexul Global al Orașelor Puternice), dezvoltat în 2008 de cercetătorii Institutului pentru Strategii Urbane al Fundației Mori din Japonia. În fiecare an, cercetătorii încearcă să stabilească un punctaj rezultat din mai multe criterii de atractivitate a marilor orașe, printre care și cele enumerate mai sus. Potrivit ediției din 2023, cel mai atractiv oraș din lume este Parisul, al doilea Tokyo și al treilea Madridul. Celelalte clasamente, care includ Economie, Cercetare și Dezvoltare (R&D), Interacțiune Culturală, Mediu și Accesibilitate, au diferite prezențe europene în top, printre care Londra, Amsterdam, Stockholm, Copenhaga și Frankfurt.
Bucureștiul nu se află în niciunul dintre aceste clasamente.
Acesta este graficul oferit de Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook:
Sebastian Burduja se referă la European Quality of Government Index 2021. Într-adevăr, Bucureştiul se află pe ultimul loc, cu un indice de -2,16. Singura care se apropie de Bucureşti ca valoare este regiunea Calabria, din Italia, cu un indice de -2,09.
Nicio capitală parte din Uniunea Europeană nu atinge un indice atât de slab.
Studiul (făcut pe un eşantion de 129.000 de repondenţi) se referă la percepţia şi experienţele cetăţenilor în ceea ce priveşte trei mari indicatori ai bunului trai: sănătatea, educaţia şi aplicarea legii.
Declarația lui Sebastian Burduja este trunchiată. Președintele PNL București foloseşte selectiv date din statisticile europene, pentru a-şi ilustra declaraţia politică. De asemenea, foloseşte generic cuvântul „dezvoltare”, în raport cu oraşe precum Madrid ori Berlin, dar nu ia în calcul criterii precum calitatea aerului, transportul, sănătatea, educaţia ş.a.m.d., ci doar criterii economice.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.