Ce verificăm?

Dacă o persoană condamnată penal prin decizie definitivă poate fi membru al Guvernului, atunci când instanța nu a dispus interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Verificare

Codul Penal prevede, la art. 66, pedepsele accesorii si complementare ce pot însoți anumite decizii definitive de condamnare. Instanța îi poate interzice unui condamnat definitiv o serie de drepturi, în funcție de fapta comisă, de gravitatea ei și de sfera dreptului penal în care aceasta se încadrează (ex. dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat).

Revenind la Liviu Dragnea, în dosarul cunoscut public drept „dosarul Referendumul”, acesta a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar pentru „folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite”. Instanța nu i-a aplicat lui Dragnea vreo pedeapsă accesorie sau complementară.

Totuși, există acte normative ce prevăd clar imposibilitatea de a ocupa o funcție în Guvernul României pentru cineva care a fost condamnat definitiv, indiferent de aplicarea vreunei pedepse accesorii sau complementare.

Așa cum s-a indicat în mai multe surse din presă, Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor interzice ocuparea unei funcții publice în cazul unei condamnări definitive:

• art. 2 prevede că pot fi membri ai Guvernului doar persoanele care nu au suferit condamnări penale;

În același timp, textul este întărit de prevederile legate de demiterea membrilor Guvernului condamnați printr-o hotărâre judecătorească definitivă:

• Aceeași lege 90/2001 arată, la art. 8, că, dacă un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă, „el este demis de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru”.
• Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, și aceasta în vigoare, prevede la art. 24 alin (3) că: “Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi demis din funcţie de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru.”

Din identitate de rațiune, nu poate deveni membru al Guvernului o persoană condamnată penal definitiv, dacă aceasta ar fi demisă din același motiv, potrivit legii. Textele nu conțin nicio altă circumstanțiere sau cerință cu privire la tipul hotărârii de condamnare, iar acest fapt reiese și din procesul legislativ din spatele celor două legi:

• Legea nr. 90/2001 – lipsesc multe documente din procesul legislativ, dar pare că, în forma inițială a proiectului de lege, nu orice tip de condamnare atrăgea interdicția de a fi în Guvern. Din raportul unei comisii a Camerei Deputaților (info e la pagina 11) reiese că revocarea membrilor Guvernului intervenea în cazul „pierderii drepturilor electorale, urmare a unei condamnări penale”. Ca atare, nu orice condamnare era suficientă – era necesar să fie vorba despre o condamnare penală care să ducă la pierderea drepturilor electorale. Ulterior, în Senat, nu mai regăsim această circumstanțiere. Sfera de aplicare a articolului a fost, deci, extinsă, pe parcursul procesului legislativ. Deducem de la comisia pentru administrație publică a Senatului de ce (info e la pag 6 a pdf-ului): tocmai pentru consecvență cu Legea privind răspunderea ministerială.

• Legea nr. 115/1999 – și aici ne lipsesc multe documente. Știm însă că, inițial, legea nu prevedea că membrul Guvernului condamnat penal trebuie demis. Mențiunea a fost făcută prin Ordonanța de Urgență nr. 130/1999. Nota de fundamentare prevedea:  „s-a propus completarea articolului 21 din lege cu un alineat nou care reglementează destituirea din funcție a membrului Guvernului condamnat printr-o hotărâre definitivă”.

În cursul dezbaterilor din Camera Deputaților pe marginea proiectului legii prin care a fost aprobată O.U.G. de modificare (Legea nr. 486/2001), secretarul comisiei juridice a susținut că prin O.U.G. se realizează „reglementarea demiterii membrului Guvernului ajuns în poziţia de condamnat”.

Concluzie

Declarația lui Șerban Nicolae este falsă. Președintele PSD, dl Liviu Dragnea, nu poate fi premier sau membru al Guvernului, conform legislației actuale.