Siegfried Mureșan (Europarlamentar PNL)
„Croația a avut în ultimii 2 ani surplus bugetar de aproape un procent. România a avut în fiecare din ultimii 3 ani deficit bugetar aproape de limita de 3%.”
Parțial Adevărat
Barometru Factual
Economie
Data verificării: 23.07.2019
www.factual.ro
Sursa afirmației: Facebook

Context

În 8 iulie 2019, Siegfried Mureșan, europarlamentar din partea PNL a scris pe Facebook: 

„Croația a avut în ultimii 2 ani surplus bugetar de aproape un procent. România a avut în fiecare din ultimii 3 ani deficit bugetar aproape de limita de 3%.”

A adăugat că, rata inflației este de 1% în Croația, pe când România înregistrează 4,4%. 

Politicianul  mai precizează că

România este departe de a adera la zona euro. Țara noastră mai îndeplinește doar 1 din cele 5 criterii principale de aderare la zona euro. În 2016, înainte de guvernarea PSD – ALDE, îndeplineam 3 din 5 criterii.”

Ce verificăm?

1. Ce excedent/deficit bugetar au avut România și Croația în ultimii 3 ani.
2. Care este rata anuală a inflației în Croația și România
3. Ce criterii de aderare la zona euro îndeplinește România în prezent și ce criterii de aderare la zona euro îndeplinea România în 2016.

Verificare

Croația este, conform Eurostat, pe plus în ultimii doi ani, înregistrând excedent bugetar de 0,8% în 2017 și 0,2% în 2018. Aceeași sursă de date, arată că anterior acestei perioade, Croația înregistra deficit bugetar. 

Rata inflației a fost de 1% în mai și 0,5% în iunie 2019. 

 

România a fost pe minus în ultimii zece ani, atingând în 2018 un deficit bugetar de -3%.

Inflația a ajuns în iunie 2019 la 3,9%, fiind în scădere față de luna precedentă când s-a înregistrat 4,4%. 

 

Aderarea la zona euro se face în momentul în care o țară îndeplinește cinci indicatori economici și juridici. 

Avem astfel patru criterii de convergență și o condiție privind independența băncilor: 

1. Stabilitatea prețurilorprevede ca rata inflației nu poate fi mai mare cu 1,5% decât rata medie a inflației a primelor trei state cu cea mai mică rată a inflației.  România nu îndeplinește în prezet acest criteriu

2. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

În mai 2019, România avea un deficit de -1,43% conform Ministerului Finanțelor

Apoi, conform Eurostat, în primul semestru din 2019, România a înregistrat o datorie brută de 34,1% din valoarea PIB-ului.

3. Stabilitatea cursului de schimb. Pentru a îndeplini acest criteriu România ar trebui să asigure „respectarea marjelor normale de fluctuație prevăzute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, timp de cel puțin doi ani, fără devalorizarea monedei naționale în raport cu moneda euro”

România nu a aderat la acest mecanism conform raportului de convergență din 2018.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung trebuie să fie cu maxim 2 puncte procentuale peste rata dobânzilor a primelor trei țări membre cu cele mai mici dobânzi. Conform Băncii Centrale Europene, în mai 2019,  rata dobânzilor pe termen lung (pentru evaluarea convergenței) era în România de 4,93%. Asta în timp ce primele trei țări cu cele mai mici dobânzi înregistrau sub 1%. 

5. Conform raportului de convergență din 2018, legislația privind independența băncilor centrale nu era în acord cu ceea ce presupune aderarea la zona euro. 

Așadar, România îndeplinește în prezent doar un criteriu de aderare la zona euro, mai exact cel legat de datoria publică și deficitul bugetar.

Conform raportului de convergență din 2016, România îndeplinea 3 criterii de convergență din cele 5. 

Concluzie

Afirmația lui Siegfried Mureșan este parțial adevărată. Singurele date eronate pe care le prezintă sunt cele referitoare la surplusul bugetar pe care l-a avut Croația în ultimii 2 ani, surplus care a fost 0,8% în 2017 și 0,2% în 2018. 

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.