Ce verificăm?

Cum se fac testările pentru COVID-19 în România și în alte țări din Europa.

Verificare

• 13 martie 2020- Libertatea arată că în timp ce medicii de la spitalul Dimitrie Gerota din Capitală nu aveau încă teste făcute deși intraseră în contact cu o persoană confirmată, în Parlament se făceau teste pe bandă rulantă după ce senatorul Vergil Chițac a fost confirmat cu COVID-19
• 14 martie 2020–  Libertatea scrie că persoanele ajunse într-un centru de carantină din București nu au fost testate. 
• 17 martie 2020– Buletin de București notează că nu toate persoanele care au călătorit în Israel alături de fostul comisar de poliție Nelu Lupu (care a ajuns la spitalul Gerota și a fost diagnosticat cu COVID 19) au fost verificate.
• 18 martie 2020– nevasta unui angajat de la spitalul Dimitrie Gerota din Capitală susține la DIGI 24 că soțul ei a fost testat abia în 17 martie 2020. Asta în condițiile în care a rămas în carantină încă din 11 martie, după ce fostul polițist Nelu Lupu a fost confirmat.
• 18 martie 2020– Hotnews arată că un tânăr întors din Roma cu simptome de COVID-19 și s-a plimbat cu autobuzul prin București timp de două zile. Articolul nu menționează dacă bărbatul a fost sau nu testat, ci doar că nu a respectat măsura izolării la domiciliu, iar procurorii i-au deschis dosar penal.

Metodologia în România

În România, criteriile după care se face testarea pentru COVID-19 sunt cele publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus.

Ultima metodologie a fost publicată pe 16 martie 2020 și stabilește că: 

„Orice persoana care întrunește criteriile din definiția de caz suspect ar trebui testată pentru SARS-CoV-2. 

Testarea în laborator ar trebui inițiată imediat.

De asemenea, vor fi testate persoanele carantinate și contacții cazurilor confirmate, în zilele 1, 12 și 13 de la intrarea în carantina, respectiv de la confirmarea cazului index.”

Cazul suspect îl reprezintă: 

Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respirației – creșterea frecvenței respiratorii) care necesită sau nu spitalizare 

ȘI

În perioada de 14 zile anterior debutului simptomelor a întrunit cel puțin unul din următoarele criterii epidemiologice: 

• a avut contact apropiat cu un caz confirmat de COVID-19

sau

• a avut istoric de călătorie internațională

Contactul apropiat este persoana care: 

• locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19
• a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex: strângere de mână neurmată de igiena mâinilor)
• a avut contact neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19
• a avut contact față în față cu un caz de COVID-19
• s-a aflat în aceeași încăpere cu un caz de COVID-19, timp de minim 15 minute și la o distanță mai mică de 2 m. 
• care face parte din personalul medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoana din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, făra portul corect al echipamentului de protecție
• care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul din cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona în care s-a aflat cazul. Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indica o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacți apropiati toți pasagerii din zona respectivă din avion sau chiar toți pasagerii din avion.

Repetarea testării este confirmată la capitolul „Măsuri de control”.  Cazurile confirmate sunt izolate în spital până nu mai prezintă simptome „ iar externarea se face după 2 probe negative pentru SARS-CoV-2, recoltate la interval de 24 de ore”.

Apoi, în privința contacților apropiați cazurilor confirmate cu COVID-19, metodologia arată că acestora „li se vor recolta probe respiratorii în ziua 1, respectiv 12 și 13 de auto-izolare la domiciliu. Scoaterea din auto-izolare se va face după 2 rezultate negative pentru probele din zilele 12 și 13”

Același document stabilește că persoanele care sosesc din zonele roșii (China- regiunea Hubei, Italia, Iran și  Coreea de Sud – orașul Daegu și județul Cheongdo) :

„Aceste persoane vor fi carantinate imediat după sosirea în Romania, timp de 14 zile, în spațiile special destinate în acest scop. Se vor recolta probe respiratorii în ziua 1, respectiv 12 și 13 de carantina. Scoaterea din carantina se face după 2 rezultate negative pentru probele din zilele 12 și 13.”

Persoanele care sosesc din zone galbene (Australia, Austria, Belgia, Canada, Coreea de Sud- restul țării, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, China- restul țării, Spania, SUA, Suedia) trebuie să se autoizoleze la domiciliu alături de familie pentru 14 zile. 

Tot metodologia de testare arată că „în cazul suspiciunii de infecție la pacienții spitalizați, se recomandă prelevarea de probe repetate la 2-4 zile, până la obținerea de două rezultate consecutive negative la interval de cel puțin 24 de ore.”

Numărul testelor efectuate în România

În 16 martie 2020, Ministerul Sănătății arăta că: 

• 3.078 persoane erau în carantină instituționalizată sub verificari
• 14.845 de persoane erau în izolare la domiciliu și se aflau sub monitorizare medicală
• 3.708 teste au fost prelucrate, 3540 având rezultat negativ. 
• 168 de cazuri confirmate
• 9 vindecări
• existau un număr de 1.524 teste pentru diagnosticare moleculară. 

Comunicatul de presă menționează: „La acestea se adaugă 10.000 de teste pentru diagnosticare moleculară și alte 40.000 de teste rapide achiziționate de către Compania Unifarm SA și care sunt distribuite săptămâna aceasta către unitățile sanitare, pe bază de comandă”. 

18 martie 2020, Ministerul Sănătății arăta că: 

• 3510 persoane sunt în carantină instituționalizată sub verificare
• 26.545 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
• 4.670 de teste prelucrate, 4.410 au fost cu rezultat negativ
• 260 de cazuri confirmate
• 19 vindecări
• 3.746 teste de diagnosticare moleculară (Real Time PCR) disponibile 

Observăm că numărul de cazuri confirmate a crescut în același timp cu numărul de teste prelucrate, iar între 16 și 18 martie au fost prelucrate 962 de teste. 

Testarea în Europa

Metodologia românească face trimiteri către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (CDC) și către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). 

World Data arată numărul testărilor efectuate în lume și are ca surse date oficiale. Situația arată așa:

De exemplu, Institutul Superior de Sănătate Publică din Italia arată pe site că metodele de diagnostic sunt actualizate conform organismelor internaționale. 

Aceeași instituție arată că persoanele care au rezultat pozitiv și la al doilea test sunt considerate  cazurile confirmate și sunt raportate organizațiile internaționale de sănătate (CDC și OMS).

Italia a efectuat până  în 17 martie 2020 peste 148.000 de testări cu un total de 31.506 cazuri confirmate, 2941 de vindecări și 2503 decese.

Localitatea Vo Euganeo din regiunea Veneto, nordul Italiei a fost închisă și fiecare membru al comunității a fost testat, apoi retestat. 

În 16 martie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că: 

„Nu am văzut o escaladare suficient de urgentă în testarea, izolarea și urmărirea contactelor. Avem un mesaj simplu pentru toate țările: testați, testați, testați. Testați fiecare caz suspect. Dacă este pozitiv, izolați-l și aflați cu cine a fost în contact cu două zile înainte de a dezvolta simptome și testați și acei oameni”.

Concluzie

Afirmația europarlamentarului Siegfried Mureșan este falsă. Nu doar în România se repetă testele. Teoretic, pentru a fi testat, un pacient trebuie să prezinte simptome și are istoric de călătorie internațională sau a avut contact apropiat cu un caz confirmat de COVID-19. Recent, politicienii au fost testați fără să se respecte metodologia în integralitate.