Încă din ianuarie 2019, presa locală din Oradea dezbătea deciziile luate de primăria Oradea, care presupun exproprierea a șase case și 22 de garaje pentru lucrări de utilitate publică.
Planul s-a modificat pe parcurs, iar fenomenul exproprierilor a luat amploare, primăria dorind exproprierea a 20 de case pentru parcări de domiciliu.
În acest context, Silviu Dehelean- deputat USR a spus:
„[…] unde nu se puteau face deloc exproprieri pentru proiecte majore, parlamentarii au trecut procedura în extrema cealaltă. Acum exproprierile se pot face pentru orice proiect pe care primarul sau şeful de judeţ le consideră importante, chiar dacă nu sunt.”
Cum se fac exproprierile.
Exproprierea permite instituțiilor statului să preia proprietăți pentru cauze de utilitate publică, în virtutea unei legi. De exemplu, dacă statul vrea să facă un drum, poate să preia terenurile persoanelor fizice sau juridice, acestea fiind despăgubite în funcție de expertize întocmite de Camerele Notarilor Publice
Legea Exproprierilor (legea nr. 255/2010) a fost modificată de 17 ori până în prezent, de la intrarea ei în vigoare. Din 2018, a suferit mai multe modificări ce permit exproprieri pentru o categorie mai amplă de lucrări. Doar în această perioadă, legea a fost modificată prin: Legea nr. 233/2018, OUG nr. 99/2018, Legea nr. 22/2019 și Legea nr. 144/2019.
Articolul 2 alin. (1) ne prezintă care sunt lucrările considerate de utilitate publică:
lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de
Într-adevăr, în ultimul an au fost introduse noi tipuri lucrări și completări care extind sfera exproprierilor.
Calitatea de expropriator o are statul român pentru obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes județean iar municipiile, orașele și comunele, pentru obiectivele de interes local. Această calitate se aplică și pentru obiectivele de investiții strategice și cele realizate în parteneriat public-privat, conform ultimelor modificări [art. 2 alin (2) și alin. (2^1)].
Expropriatorul este reprezentat de diverse instituții din subordinea ministerelor, pentru fiecare dintre lucrările considerate de utilitate publică [art. 2 alin (3)]. Cu titlu de exemplu, pentru lucrările de drumuri de interes național Ministerul Transporturilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., precum și prin Compania Națională de Investiții Rutiere – S.A, pentru lucrări de gospodărire a apelor Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională “Apele Române” ș.a.m.d.
Pentru prezenta verificare ne interesează autoritățile publice locale sau județene. Articolul 2 alin. (3) ne clarifică acest aspect la litera d^4 și litera e:
La îndemâna autorităților publice locale au fost puse mai multe categorii de lucrări acceptate, sub umbrela cărora este posibilă exproprierea imobilelor.
Atragem atenția în acest sens conceptului de regenerare urbană, care nu este definit legal și care poate lăsa la latitudinea autorităților publice alegerea tipurilor de lucrări care intră în această categorie. Menționăm că exproprierile nu pot fi contestate decât sub aspect financiar, respectiv suma primită pe imobilul expropriat.
Afirmația lui Silviu Dehelean este adevărată. Într-adevăr, sfera lucrărilor pentru care se poate expropria s-a extins, iar autoritățile locale pot face exproprieri în mai multe situații.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.