Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus la Digi24 că România nu-și permite să rateze ținta de deficit, din cauza riscului suspendării fondurilor europene, afirmând că la Ministerul Transporturilor toate proiectele se fac cu bani europeni și există, deci, un risc major dacă acest scenariu s-ar materializa.
„Noi, la Ministerul Transporturilor, în ultimii doi ani aproape am dublat bugetul. La finalul lui 2021 aveam 14 miliarde de lei, acum avem aproape de 30 miliarde de lei. Sunt multe proiecte și contracte semnate. Toate aceste mari investiții sunt din fonduri UE, nu e nici măcar unul cu finanțare din altă parte”, a explicat Grindeanu.
Cum arată bugetul de investiții (din fonduri europene) al Ministerului Transporturilor, de când a preluat Sorin Grindeanu mandatul.
În primul rând, trebuie să aducem unele clarificări privind elementele pe care ministrul Grindeanu le aruncă în discuție, ca să vedem în ce fel arată investițiile de la transporturi.
Există o diferență mare între buget (ce se planifică) și execuție bugetară (ce se cheltuiește efectiv). Din declarațiile lui Sorin Grindeanu pare că există o confuzie destul de mare, apropo de cifrele pe care acesta le avansează.
Anul 2021:
Sorin Grindeanu se referă la execuția bugetară de la finalul lui 2021. Sorin Grindeanu face referire la anul 2021, pentru că acesta este anul când el și-a preluat mandatul (la finalul lunii noiembrie). Anterior (dec. 2020 – sept. 2021), conducerea ministerului a fost deținută de Cătălin Drulă, urmat, interimar, pentru câteva săptămâni, de Dan Vîlceanu.
Grindeanu spune că, în 2021, s-ar fi cheltuit 14 miliarde de lei. Această sumă este aproape de realitate, pentru că, în fapt, ea s-a ridicat la 15 miliarde de lei în execuția bugetară agregată a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice.
Această execuție bugetară poate fi raportată la bugetul planificat inițial pentru 2021 sau la bugetul definitiv. Vom face ambele verificări pornind de la Bugetul inițial pentru 2021 și datele finale la 31 decembrie 2021, potrivit raportărilor la Ministerul Finanțelor Publice.
Anul 2023:
Când vine vorba despre anul 2023, Sorin Grindeanu face referire, probabil, la bugetul planificat și nu la execuția bugetară (pentru că aceasta nu are cum să fie momentan decât o estimare, având în vedere faptul că trebuie să avem datele reale, finale, pentru acest calcul). Haideți să verificăm și aceste sume.
Bugetul MTI pe 2023 (deci planificarea) este de aproximativ 23,3 miliarde de lei credite bugetare efective. Momentan, acesta e bugetul în vigoare, stabilit prin legea bugetului de stat, având în vedere faptul că nu a fost încă operată nicio rectificare bugetară în 2023.
În ceea ce privește execuția bugetară, deci sumele cheltuite efectiv, în acest moment Ministerul Transporturilor a raportat în platforma MFP date până la 31 august 2023, care arată plăți efective, suma de 12,412,348,425.07 lei. Având în vedere faptul că până la finalul anului 2023 mai sunt patru luni, pare destul de greu să ne imaginăm că se va ajunge chiar la 30 miliarde de lei.
2021 vs. 2023
O comparație mai justă ar fi aceea între o perioadă similară de execuție bugetară la MTI. Pentru aceasta, putem folosi datele privind creditele bugetare și execuția pe primul semestru din cei doi ani (prima jumătate de an), pentru care avem cele mai recente date comparative, finale:
vs.
Se observă că în ceea ce privește plățile efective există o creștere, de la 6,1 miliarde lei la 9,3 miliarde de lei, însă acestea sunt plăți pe toate tipurile de cheltuieli (nu doar pe investiții) și cifrele ar trebui să ia în calcul și inflația.
De asemenea, dacă ne uităm pe plățile până la 31 august în 2021 versus 31 august 2023 pe tot bugetul MTI și separat pe investiții, lucrurile arată astfel, pe baza datelor agregate raportate la MFP:
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1iwvHWxizGa4wGoJMX0bSy7A2tPwa8DlLU8p-UkuyFU4/edit?usp=sharing
Declarațiile lui Sorin Grindeanu sunt trunchiate. Deși acesta identifică în mod corect riscul de suspendare a proiectelor de infrastructură din fonduri europene din cauza problemelor legate de gestionarea deficitului bugetar, sumele pe care le avansează sunt confuze și nu aduc claritate privind posibila dimensiune a problemei. Deși într-adevăr au crescut sumele plătite pentru investiții, inclusiv din fonduri europene, sunt exagerate semnificativ diferențele între momentul preluării mandatului și momentul actual.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.