Ce verificăm?

Cât s-a investit în CFR Călători în ultimii ani și care este viteza de circulație a trenurilor în România, față de Europa.

Verificare

Investiții

Potrivit rapoartelor de activitate pentru perioada 2012-2021, conform Contractului de servicii publice al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” pentru perioada 2012-2015, „C.F.R. Călători” nu a beneficiat de finanţare de la bugetul de stat pentru realizarea proiectelor de investiţii în material rulant (locomotive, vagoane, utilaje) nou şi modernizat. 

S-au produs anumite realizări și modernizări, dar acestea au fost finanțate din fonduri proprii. În 31 decembrie 2012 s-au înregistrat realizări în valoare de aproape 19 milioane de lei din fondurile proprii aprobate pe anul 2012, care constituie 20 milioane de lei.

În anul 2020 au fost modernizate, la fel din fonduri proprii, 28 vagoane și au fost efectuate reparații majore la vehicule feroviare motoare (locomotive, rame electrice sau diesel, automotoare).

Analizând Inventarul CFR Călători observăm că pe parcursul a 11 ani nu sunt schimbări cantitative vizibile, ceea ce demonstrează că nu s-a investit în achiziționarea de unități noi pentru parcul de mijloace de tracțiune al CFR Călători.

Conformul ultimului raport de activitate al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, din 2021, parcul de material rulant remorcat număra, la acel moment, 2.255 de vagoane (vagoane cu locuri de șezut – clasa I și clasa a II-a, vagoane de dormit și cușetă, vagoane restaurant și bar-bistro). 

Dintre acestea, 313 au fost construite în perioada 1996-2011 și 1.255 au fost modernizate, dar nu au fost achiziționate vagoane noi.

În ultimii ani, singurele investiții în material rulant au fost pentru modernizare și sunt legate de programul de mentenanță planificată.

Din analiza financiară a ultimilor ani rezultă că veniturile CFR Călători sunt venituri din activitatea de bază.

Lipsa investițiilor a cauzat degradarea sistemului feroviar, fapt care a dus la impunerea mai multor restricții, care la rândul lor reduc viteza trenurilor.

În Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022 se arată că finanţarea insuficientă a lucrărilor de întreţinere, reparare şi reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. 

Viteza trenurilor în România, comparativ cu Europa

Viteza trenurilor în România este afectată de restricțiile impuse din cauza punctelor slabe existente în infrastructura feroviară. 

Potrivit raportului de control finalizat în 2020, care vizează acțiunea de control de la Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. din perioada 01.01.2017 – 31.07.2019, viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară  a fost diminuată la 68,86 km/h, în comparație cu viteza proiectată a rețelei de 86,30 km/h, ca urmare a instituirii restricțiilor de viteză.

În România, cele mai rapide secțiuni sunt pe magistrala București – Constanța (160 km/h) și câteva secțiuni nou-reabilitate în vestul țării

În Europa, trenurile de mare viteză pot atinge 320 km/h. Totuși, un document recent al Comisiei Europene ne arată că cele mai multe trenuri care interconectează marile orașe europene circulă cu viteze între 90-120 km/h. Mult peste media din România, considerată, în documentul UE, sub 60 km/h. Autorii documentului includ România în grupul de state membre est-europene cu o rețea feroviară sub-dezvoltată:

„Rețeaua feroviară este mai puțin dezvoltată în statele membre de est, fără conexiuni cu viteze de peste 150 km/h și cu o viteză feroviară sub 60 km/h pe 60% din rute. În plus, 1 din 5 orașe din estul statelor membre nu are conexiune feroviară”.

Harta interactivă dezvoltată de Comisie demonstrează și cât de slab este conectată România, pe calea ferată, atât intern, cât și pe rutele externe (am selectat doar rutele pe care se circulă cu peste 60 km/h):

În schimb, cele mai rapide trenuri din Europa sunt: AVE (tren de mare viteză al operatorului de tren spaniol, Renfe), TGV (tren de mare viteză dezvoltat de Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze) și Frecciarossa 1000 (tren de mare viteză al operatorului de tren italian, Trenitalia).

*Liniile de cale ferată de mare viteză sunt linii sau secțiuni de linii pe care trenurile pot depăși 250 de kilometri pe oră, cu excepția liniilor de mare viteză din Austria, a căror viteză este limitată la 230 de kilometri pe oră.

Totuși, dacă e să comparăm viteza trenurilor din România cu cea a trenurilor din Serbia, Macedonia sau Albania, vom vedea că statul nostru nu e singurul care are nevoie de o modernizare a sistemului feroviar.

Spre exemplu, pâna în anul 2022, viteza medie de trenurilor pe autostrada feroviară internațională Belgrad – Novi Sad din Serbia era de 40 km/h.

În Republica Macedonia de Nord, viteza trenurilor pe linia Skopje-Veles va fi limitată la 20 de km/h. Trenurile Căii Ferate Albaneze (HSH) constau în prezent din vagoane second-hand cu locomotivă de ocazie din alte țări europene.

Concluzie

Declarația lui Sorin Grindeanu este adevărată, în termeni de date statistice. În ultimii ani nu au fost achiziționate trenuri noi, iar statul român nu a investit în CFR Călători.

Totodată, într-adevăr, viteza trenurilor din România, alături de celelalte state balcanice, este mică, în comparație cu restul țărilor europene. 

Sorin Grindeanu știe, însă, că fonduri disponibile au existat, dacă vorbim de bani europeni. Programul Operațional Infrastrutura Mare (POIM), de exemplu, are un capitol dedicat pentru infrastructura feroviară, totuși fondurile atrase au fost insignifiante. De asemenea, dacă ne uităm pe lista foștilor miniștri ai Transporturilor din România, observăm că, doar în ultimii 10 ani, din 12 mandate pline (deci excluzând interimarii), șase au fost deținute de PSD, din care face parte și Sorin Grindeanu.

*Foto copertă: Wikipedia