Ce verificăm?

Dacă există recomandări internaţionale referitoare la raportul dintre pensiile şi salariile magistraţilor.

Verificare

Cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor este reglementat în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

„(1) Judecătorii, procurorii (…) se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

Această prevedere, însoţită de includerea contributiilor în salariul brut, permite ca pensiile calculate în acest mod să poată depăşi veniturile nete din timpul activităţii.

Articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că:

 „În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională.”

În 2010, Consiliul UE a adoptat o recomandare referitoare la garantarea independenţei magistraţilor care prevede printre altele un nivel al pensiilor care să fie rezonabil faţă de cel al remunerației din timpul activității: 

„Guarantees should exist for maintaining a reasonable remuneration in case of illness, maternity or paternity leave, as well as for the payment of a retirement pension, which should be in a reasonable relationship to their level of remuneration when working”

Securitatea materială este doar unul dintre elementele care contribuie independenţa magistraților, dar nu singura. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, într-un aviz aviz cu privire la prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor, consideră că un grad de încărcare cu sarcini de lucru care să poată fi gestionat, o infrastructură corespunzătoare de lucru şi siguranţa locului de muncă, atât pentru judecători, cât şi pentru personalul instanţelor sunt de asemenea importante pentru independenţa sistemului judiciar şi reducerea corupţiei.

Într-o decizie din 2010, CCR arată că practica acordării de sporuri nejustificate pentru a mări baza de calcul a pensiei poate fi oprită de autorităţi:

„având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu.”

Rise Project a arătat cum au ajuns magistraţii din România să primească printre cele mai mari salarii raportate la salariu mediu pe ţară, dar şi că au pensii mai mari decât salariul.

Concluzie

Afirmaţia lui Stelian Ion este adevărată. Există recomandări internaționale referitoare la cuantumul pensiilor magistraţilor. Acestea variază de la o valoare cât mai apropiată posibil de salariul încasat la un nivel rezonabil faţă de salariu, însă în România pensia unui magistrat poate depăşi ultimul salariu.