Recent, un monitor de schi a reușit să îndepărteze un pui de urs aflat pe o pârtie din Predeal. Tánczos Barna, Ministrul Mediului, a reacționat la cele întâmplate, iar pe 8 martie 2021 a declarat că ministerele Mediului anterioare mandatului său nu au luat măsuri pentru a preveni astfel de întâmplări:
„[…] Ministerul Mediului în ultimii 6 ani, din păcate nu a făcut nimic. Nu a făcut nici măcar evaluarea cantitativă a populaţiei de urs […]”
Dacă în ultimii șase ani, Ministerul Mediului a derulat proiecte pentru estimarea populației de urs brun de pe teritoriul României.
Ultimele estimări oferite de Ministerului Mediului referitoare la populația de urs brun din România sunt din primăvara lui 2019. La cererea agenţiei ungare de presă MTI, Ministerul Mediului de la acea vreme a comunicat că populația de urși din România este cuprinsă între 6450 şi 7200 de specimene. De asemenea, ultimul Ministru al Mediului, Costel Alexe, a derulat în aprilie un proiect pentru estimarea populației de urs.
În același timp, organizații neguvernamentale au contestat validitatea estimărilor realizate anterior de guvernele României. Asociațiile au atras atenția asupra faptului că studiile derulate anterior au folosit metoda de identificare și măsurare a urmelor de urs, fapt ce putea duce la subevaluarea sau supraevaluarea populației de urs. Acestea au recomandat metoda analizei genetice ce nu prezintă aceleași probleme de estimare.
În acest sens, Ministrul Mediului Tánczos Barna va derula un studiu pentru estimarea populației de urs bazat pe analiza genetică, metoda preferată de anumite asociații.
WWF România, una din organizațiile nonguvernamentale care lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic, ne-a transmis:
<<Ultimul așa-zis studiu privind estimarea populațiilor de carnivore mari pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta, a fost finalizat în iulie 2016, deci de mai puțin de 5 ani.
În tot acest timp, gestionarii de fonduri cinegetice ar fi trebuit să evalueze efectivele speciilor pe care le gestionează (asemenea evaluări se fac în baza urmelor identificate pe teren, dupa o metodologie depășită, deci n-ar fi ajutat oricum prea mult). O evaluare corecta a efectivelor ar trebui să implice studii genetice și transparență în toate etapele.
Conform documentului „Actiuni Cheie pentru Populatiile de Carnivore Mari al UE”, pentru a detensiona situația creată de neîncrederea cu privire la mărimea populației de urs, minim 1 an ar trebui dedicat colectării de probe genetice (este nevoie de aproximativ 21.000 de probe, adica 3 ori cat marimea estimata a populatiei) și 1,5 ani analizelor de laborator.
În concluzie, studiul ar trebui efectuat pe minim 2,5 ani.>>
Cristina Lapiș de la Rezervația de urși „Liberty” din Zărnești, județul Brașov, declara în februarie 2021 pentru România Liberă că:
„Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”
Declarația lui Tánczos Barna este parțial adevărată. În ultimii șase ani, Ministerul Mediului a încercat să afle populația de urs, dar metodele folosite nu sunt metode științifice unanim acceptate.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.