În 4 ianuarie 2023, Guvernul României a emis Hotărârea privind modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de animalele sălbatice (în termeni tehnici, de „speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006”). În principal, pagubele sunt produse de urși, lupi sau mistreți.
În data de 9 ianuarie 2023, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, a fost invitat în cadrul emisiunii TVR Info, unde a declarat că anul trecut au fost mai puține atacuri și pagube făcute de urși.
„În 2022 am avut mai puține atacuri și mai puține pagube comparativ cu 2021. Dar acest lucru nu se datorează neapărat intervențiilor Ministerului Mediului. Lucrurile diferă de la an la an, în funcție și de fructificația din pădure, în funcție de situația resurselor din pădure. Dacă avem ghindă, de exemplu, sau dacă frunctificația este bogată în anumite zone. Dacă au ce mânca în pădure, lucrurile stau altfel”. (min 20:50)
„Primele informații ne spun că este o creștere constantă a numărului de urși în România și era absolut normal, din moment ce omul nu intervine asupra acestei populații de urs”. (min 23.20), arată ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Câte atacuri ale urșilor avut loc în România, în 2022 față de anul precedent, dar și în ultimii cinci ani, pentru contextualizare.
În 11 ianuarie 2023, Factual.ro a formulat o solicitare către Ministerul Mediului, în baza Legii accesului la informațiile publice. Am solicitat o situație care să cuprindă câte atacuri asupra oamenilor, gospodăriilor și turmelor de animale au avut loc în România, în perioada 2017-2022. Pentru același interval, am cerut informații despre valoarea pagubelor provocate pe fiecare județ în parte și care a fost numărul de urși din România în intervalul cuprins între 2017-2022.
Ministerul a transmis un răspuns oficial în 6 februarie, în care a subliniat că instituția nu are o evidență asupra persoanelor rănite de urși. Totuși, în ceea ce privește pagubele produse, cifrele sunt clare:
Așadar, numărul pagubelor provocate de urși în 2022 este mai mare decât cel înregistrat în anul precedent. În plus, și valoarea pagubelor plătite anul trecut este cu 2,5 milioane de lei mai mare decât valoarea pagubelor plătite cu un an mai devreme.
De asemenea, răspunsul oficial al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor arată că în România nu există o situație actualizată a numărului urșilor aflați în sălbăticie.
Putem totuși să luăm drept reper raportarea din Directiva 92/43/CEE a Consiliului European privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, din anul 2019, populația de urși de pe teritoriul României este cuprinsă între 6.400-7.200 exemplare. Potrivit datelor aferente anului 2019, România are cea mai mare populație de urși din Europa.
Reporterul Andrei Ciurcanu a realizat o hartă care conține localizarea fondurilor cinegetice unde au fost recoltate (împușcate, n.red.) exemplarele de urs și autorizațiile eliberate de APM-uri (agențiile județene de Protecție a Mediului, n.red.) în baza OM 724/2019.
Coordonatele localizării pe hartă ale fiecărui exemplar de Ursus Arctos (urs brun, n. red.) nu corespund cu locația exactă a recoltării.
Potrivit informațiilor publicate de Ciurcanu, din 2019 și până în prezent, autoritățile au primit 306 cereri de recoltare, fiind vizați 354 de urși. Pe baza acestor cereri, 121 de urși au fost uciși, iar alți 18, relocați. Încă 20 de urși au fost uciși, în aceeași perioadă, dar în baza unui alt ordin, emis în 2009.
Afirmațiile făcute de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, sunt FALSE. În realitate, în 2022, urșii au provocat cele mai multe pagube din ultimii cinci ani.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.