Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
După ce Comisia juridică a Senatului a amânat votul pe Legea privind carantina și izolarea, pentru a studia practicile Uniunii Europene în domeniu, senatorul PSD Tit-Liviu Brăiloiu a declarat pe 11 iulie 2020:
„Nu este vorba de politicianism, (…) nu este vorba de nicio urgenţă. Nu există nicio ţară din Europa care să aibă o asemenea lege. (…) În Franţa nu există. Sunt ţări care au fost foarte rău lovite de acest virus (…), mă gândesc la Italia şi Spania, au avut nu 13 morţi cum anunţăm noi astăzi şi ieri, au avut între 1.800 şi 2.000 de morţi pe zi şi care nu s-au grăbit cu o asemenea lege care să îngrădească totuşi libertăţile cetăţenilor”
Practica legislativă privind carantina și izolarea în Italia, Franța și Spania.
Prima țară europeană care a impus măsuri de carantină și izolare pentru reducerea răspândirii epidemiei de coronavirus a fost Italia. Prin decret al Consiliului de Miniștri, guvernul a declarat stare de urgență pe teritoriul întregii țări începând cu 31 ianuarie, la o zi după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia o urgență de sănătate publică de interes internațional (Public Health Emergency of International Concern – PHEIC). Starea de urgență s-a prelungit lunar, iar prim-ministrul Giuseppe Conte propune menținerea acesteia până la finalul anului (propunerea urmează să fie dezbătută).
Carantina și izolarea au fost reglementate prin decrete guvernamentale. Potrivit art. 77 din Constituția italiană, toate decretele emanate în timpul stării de urgență trebuie convertite în lege de către Parlament, obligat să se întrunească în termen de cinci zile, ceea ce s-a întâmplat în toată această perioadă.
Prima mențiune a măsurii carantinării apare în decretul nr. 19 din 23 februarie, la art.1, pct. 2. (h): „aplicarea măsurii de carantină cu supraveghere activă pentru persoanele care au avut un contact strâns cu cazurile boală infecțioasă confirmată”.
Potrivit lămuririlor ulterioare din partea Ministerului Sănătății din Italia, carantina pentru coronavirus este de 14 zile. Persoanele vizate trebuie să rămână la domiciliu și să fie monitorizate de autoritățile de sănătate publică, acestea fiind la rândul lor obligate să urmărească toate simptomele și să le raporteze către autoritățile superioare. Italia nu a instituit măsura carantinării instituționalizate.
În 23 februarie, această țară avea un total de 132 de cazuri de coronavirus și 2 persoane decedate, potrivit datelor oferite de Protecția Civilă.
În 4 martie, prin decretul nr. 55, art. 2 Italia dispune măsura izolării domiciliare și pentru contacții persoanelor depistate pozitiv, cât și pentru cei care au vin din țări considerate „cu risc epidemiologic”. Prin decretul nr. 19/25 martie se prevăd și sancțiuni pentru cei care încalcă măsurile impuse – dosar penal și amendă de la 400 la 3.000 de euro.
Franța a instituit starea de urgență prin Legea nr. 2020-546 din 11 mai 2020. Aceeași lege prevede măsura izolării persoanelor infectate și a contacților lor. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Sănătății din Franța în aceași zi, la data respectivă țara înregistra un total de 96.431 de cazuri covid spitalizate și 26 643 decedați.
Măsurile de carantină și izolare au fost completate prin decretul nr. 0125 din 23 mai. Potrivit acestora, cei care ajung pe teritoriul național al Franței din țările considerate cu risc (lista este actualizată și comunicată periodic de Ministerul Sănătății) intră în carantină 14 zile, voluntară sau obligatorie.
Pe site-ul oficial al administrației franceze, service-publique.fr, sunt explicate în amănunt regulile pentru carantină și izolare. Carantina obligatorie este impusă prin ordin de prefect și cu acordul unui judecător. Persoanele vizate pot alege dacă petrec cele 14 zile acasă sau instituționalizat (în cazul celor care nu au un domiciliu stabil sau sunt în categoria de risc privind violența domestică).
Spania a declarat stare de alarmă, așa cum prevede Constituția spaniolă la art. 116, în 14 martie, prin decretul nr. 463/2020. Tot atunci, Ministerul spaniol al Sănătății a publicat Procedura de acțiune împotriva cauzelor de infecție cu noul coronavirus, document care prevede măsura izolării pentru 14 zile a persoanelor depistate pozitiv. La acea dată, potrivit comunicatului Ministerului spaniol al Sănătății, în țară se înregistrau 5.753 de cazuri confirmate și 136 de decese.
Măsurile de carantină au fost declarate obligatorii pentru toți călătorii din afara Spaniei, în 11 mai, prin decretul nr. 133/2020.
Starea de alarmă a fost prelungită succesiv, prin decrete regale, până în data de 21 iunie, când au luat sfârșit și restricțiile de la frontieră și măsurile de carantină pentru cei care provin din afara teritoriului național.
Se menține însă izolarea și carantina pentru persoanele depistate pozitiv cu coronavirus, cât și pentru contacții acestora. Detaliile acestor dispoziții sunt prevăzute într-un protocol emis de Ministerul Sănătății din Spania, în data de 9 iulie.
Afirmația lui Tit-Liviu Brăiloiu este trunchiată. Deși este adevărat că țările menționate (Italia, Franța, Spania) nu au legi specifice în privința carantinei și izolării domiciliare, toate au prevederi legislative în virtutea cărora aceste măsuri au fost și sunt aplicate.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.