În cadrul audierii în comisiile de specialitate din Parlament, ministrul propus pentru Ministerul Energiei, Toma Petcu, a declarat:
(…) Baza la ora actuală a producerii de energie termică, dar în mod special a producției de energie electrică, este cărbunele.
Dacă principala resursă pentru producerea energiei termice și energiei electrice este cărbunele.
Politicile energetice europene, ratificate prin ultimul acord internațional, de la cea de-a XXI-a Conferință a Părților (COP 21 Paris) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, merg în direcția decarbonizării mixului energetic. COP 21 Paris reprezintă acordul prin consens a 195 de țări cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie precizat că la nivel european, în toate scenariile proiectate de instituțiile europene, prețul carbonului crește, astfel încât producția de energie pe baza de cărbune – scumpă și poluantă – este înlocuită treptat de alte surse de energie.
Strategia privind domeniul energetic expusă de ministrul propus pentru portofoliul Ministerului Energiei, Toma Petcu, merge în direcția opusă, nu în direcția decarbonizării mixului energetic. Pune mare accent pe sectorul cărbunelui, vorbind despre investiții bugetare semnificative în cele doua mari complexe energetice – Hunedoara si Oltenia. Cele doua se află într-o situație financiară precară, Hunedoara aflându-se la un pas de faliment.
În acest context, afirmația ministrului propus se dorește un argument pentru ca politicile României din sectorul energetic să susțină investițiile în producția de cărbune, pentru că acesta ar fi baza producerii de energie termică.
Pe site-ul Ministerului Energiei, în Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, găsim următoarele informații:
În anul 2015, structura producției de energie electrică a fost următoarea: 28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă (ANRE 2015a). În perioada ianuarie-octombrie 2016, structura producției a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic și 1% biomasă (ANRE 2016b).
În ceea ce privește energia termică, avem următoarea distribuire în funcție de tipul de încălzire:
În plus, aflăm că peste 90% din locuințele din mediul rural și 15% din mediul urban sunt încălzite pe bază de lemn (aproximativ 3,5 milioane) și doar câteva zeci de mii de locuințe sunt încălzite direct cu cărbune. La acestea se adaugă alte 2,2 milioane de locuințe încălzite prin centrale de gaz, acestea găsindu-se preponderent în mediul urban.
Despre încălzirea prin SACET, din același document, reținem:
Combustibilul principal pentru asigurarea agentului termic în SACET este gazul natural, doar câteva localități utilizând lignitul, huila sau biomasa.
Declarația lui Toma Petcu este falsă. Deși ocupă un loc important în producerea energiei electrice, nu se poate vorbi despre cărbune ca fiind principala resursă în producerea energiei termice și a energiei electrice. Mixul energetic pentru producția de electricitate este unul foarte echilibrat între diferitele surse de energie (în primul trimestru din 2016, energia hidro depășind cărbunele cu 4%), iar pentru producția de energie termică sursele principale sunt biomasa și gazul, cărbunele jucând un rol infim.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.