Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
După ce Ministerul Apărării Naționale a anunțat pe 26 octombrie 2018 că procedura de achiziție din programul „Corveta multifuncțională” se află în etapa de evaluare a ofertelor, Traian Băsescu a făcut următoarele declarații la B1 TV, sugerând că mai mulți oficiali olandezi critică România mai acut, în condițiile în care o firmă olandeză este ofertant în licitația menționată mai sus.
„În condiţiile în care Damen, şantier naval olandez, care activează şi în România la Galaţi şi la Mangalia, este înscris în cursa pentru a obţine un contract de 1,6 miliarde la Armata Română se produce o succesiune de evenimente gestionate de olandezi.
Pe 12 septembrie vine Mark Rutte la Bucureşti cu un tupeu incredibil să ne spună că nu intrăm în Schengen că e corupţie la noi. Pe 1 octombrie, deci la 2 săptămâni, domnul Frans Timmermans, tot olandez, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi fost ministru de Externe în Guvernul lui Rutte, ne face un raport foarte general dar demolator legat de justiţie. Eu nu zic că nu a avut şi dreptate, dar a avut şi multe interpretări forţate. Şi pe urmă, altă belea olandeză vine pe capul nostru, la 22 de zile după raportul lui Timmermans din comisia LIBE ne trezim că raportor al Comisiei de la Veneţia este olandezul Martin Kuijer, cel care a făcut raportul în care se merge până chiar la a ne cere să modificăm Constituţia.
Nu am putut să nu observ că toţi aceşti olandezi au venit în avalanşă în preajma atribuirii unui contract de 1,6 miliarde în care este competitor şi Damen din Olanda în condiţiile în care Damen din Olanda are destule acuzaţii de corupţie. Dacă ne luăm după standardele lui Mark Rutte, Frans Timmermans şi chiar ale domnului Martin Kuijer trebuia să scoatem afară din licitaţie compania Damen pentru că sunt serioase suspiciuni de corupţie, iar compania este în ancheta procuraturii olandeze pentru mituit prin intermediari guverne din Sierra Leone, Ghana, Togo, Libia, Brazilia şi Chile”
1. Conținutul și data afirmațiilor făcute de Mark Rutte și Frank Timmermans vizavi de aderarea României la spațiul Schengen, respectiv poziția lui Martin Kuijer în contextul raportului Comisiei de la Veneția.
2. Suspiciunile de corupție la adresa companiei Damen.
Preambul – istoricul achiziției celor 4 corvete
Mai întâi de toate, trebuie menționat că statul român s-a mai chinuit și în urmă cu doi ani să cumpere cele 4 corvete.
În noiembrie 2016, guvernul condus de Dacian Cioloș a emis o hotărâre de guvern prin care se stabilea procedura de încheiere a unui contract între Ministerul Apărării și Damen Shipyards Group. Firma urma să construiască și să doteze patru nave de luptă în Şantierul Naval Damen din Galați.
În nota de fundamentare a hotărârii de guvern de atunci, a fost specificat printre argumente „intervalul de timp în care corvetele pot fi construite, dotate şi furnizate forţelor navale române, acest şantier naval (Damen) din România fiind singurul care poate realiza prima corvetă în maximum 2,5 ani, şi totalul de 4 corvete în maximum 7 ani, asigurându-se astfel capabilitatea de luptă „Corvetă multifuncţională” conform termenelor avute în vedere.”
Hotărârea emisă de guvernul tehnocrat a fost însă abrogată de guvernul Grindeanu în martie 2017, pe motiv că „nu transpune legislaţia comunitară şi nu creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia”.
Mai departe, în iunie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis un dosar penal in rem privind emiterea HG-ului din 2016.
În august 2017, Adrian Țuțuianu – la acea vreme Ministru al Apărării Naționale anunța fix de Ziua Marinei că: „Proiectul de lege privind achiziția corvetelor este pregătit la Ministerul Apărării Naționale. El a intrat deja pe circuitul reavizare la ministerele de resort. Urmează să-l prezentăm Parlamentului în această toamnă. Vrem să fie produse în România“. Doar că programul de achiziție al navelor de luptă a fost aprobat abia în 15 februarie 2018, conform unui comunicat al Ministerului Apărării, iar procedura de achiziție a fost demarată în 1 martie.
În septembrie 2018, Mark Rutte (premierul Olandei) a fost, într-adevăr, în vizită în România și a spus că nu este de acord cu aderarea României la spațiul Schengen. Însă nu este prima dată când oficialul olandez face o asemenea declarație. S-a opus aderării și în anii precedenți. De exemplu, în martie 2016, cu multe luni înainte de emiterea HG-ului care stabilea procedura de achiziție a navelor de luptă de la Damen Shipyards Group, Mark Rutte declara că aderarea rămâne în așteptare:
„Am convenit ca în perioada următoare să menţinem un contact intens, să vedem cu evoluează lucrurile şi ce concluzii putem să tragem mai târziu”, chiar după o întâlnire pe care a avut-o cu Dacian Cioloș.
Vice-președintele Comisiei Europene a criticat într-adevăr România și demersurile guvernării actuale privind legile justiției la începutul lunii octombrie, în cadrul unei dezbateri despre România în Parlamentul European.
Dar, trebuie menționat că încă în 2014, Timmermans, pe vremea aceea ministru de Externe al Olandei, a pufnit în râs când a fost întrebat dacă România este pregătită să adere la spațiul Shengen și a declarat că „Trebuie să spun că România a făcut progrese remarcabile în multe domenii şi la nivel european va trebui să revenim asupra acestei chestiuni. Ca întotdeauna, Olanda va discuta punctual şi va fi obiectivă. Dacă cerinţele au fost îndeplinite şi vom constata că s-au făcut progrese, sper să ajungem la o concluzie pozitivă” (min. 7: 44- sursa: TVR). Timmermans și-a menținut părerea și în 2017.
Așadar, atât Rotte cât și Timmermans s-au exprimat asupra aderării României la Shengen nu doar în perioada în care procedurile de licitație organizate de Ministerul Apărării pentru navele de luptă sunt pe final, ci și înainte de această perioadă.
În 22 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a publicat raportul final asupra legilor justiției și, conform unui interviu acordat Digi 24, Martin Kuijer susține că a fost implicat în alcătuirea opiniei pe codurile penale, dar nu a fost singurul membru al comisiei care a participat la scrierea acestui raport.
La licitația actuală, aproximată la o valoare de 1,5 miliarde de euro, conform Adevărul.ro, în aprilie 2018 s-au înscris cinci firme:
În martie 2016, Banca Mondială a exclus Damen Shipyards de pe lista sa de colaboratori pentru 18 luni, pentru o fraudă comisă în Sierra Leone, în cadrul unui program de pescuit. Conform comunicatului Băncii Mondială, Damen nu a dezvăluit numele unui agent și suma comisioanelor datorate agentului atunci când și-a depus oferta pentru vânzarea unei barci de patrulare pentru pescuit în Africa de Vest la începutul anului 2013. Apoi, conform Reuters, în 2017, polițiștii olandezi au percheziționat sediul Damen Shipyards din Olanda în cadrul unei investigații privind o mită dintr-un țară străină.
La prima vedere: afirmațiile analizate sunt adevărate. Însă modalitatea prin care Traian Băsescu prezintă faptele tinde să inducă ideea că oficialii olandezi au interesul ca firma Damen să câștige licitația pentru navele de luptă. De aceea – insinuează el – își folosesc olandezii pozițiile de putere, pentru a pune presiune pe România (prin aceste critici repetate vizavi de corupție).
La o verificare mai atentă: uitându-ne în urmă, observăm că Olanda se opune de mulți ani aderării României la Schengen (și nu este singura țară care o face), și, în lipsa unor dovezi concrete vizavi de alegațiile aduse, afirmațiile lui Traian Băsescu primesc verdictul de „parțial fals” – conform metodologiei Factual.ro.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.