Ce verificăm?

Dacă deficitul bugetar s-a stabilizat și ce a dus la stabilizarea acestuia.

Verificare

OUG 34, despre care ministrul Marcel Boloș spune că a avut efecte privind reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, a intrat în implementare în luna mai 2023. Aceasta a vizat unele măsuri fiscal-bugetare care ar fi trebuit să ducă la reducerea cheltuielilor bugetare, în special a cheltuielilor cu „bunuri și servicii” și cele de personal, având în vedere că România are o problemă majoră cu deficitul bugetar. 

Inițial, OUG 34 impunea reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10% (art. II) pentru toate instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare. 

De asemenea, ordonanța le interzice instituțiilor publice să cumpere, preia în leasing sau să închirieze mașini, mobilier și aparatură birotică (art. III) și a suspendat ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, în anul 2023 (art. IV). 

La două luni distanță, Guvernul a venit cu modificări la OUG 34, care exceptau primăriile de la reducerea de 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Articolul II în vigoare menționează că reducerea trebuie făcută de conducătorii de autorități și instituții publice menționate la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002. Asta înseamnă Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, dar nu și autorități publice locale.

De asemenea, o modificare prevede că reducerea de cheltuieli nu se aplică pentru: „cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susținerii desfășurării Programului național ‘Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023’ cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar”.

Dacă această ordonanță de urgență a avut efecte pozitive privind evoluția deficitului bugetar, așa cum susține ministrul Boloș, aceste efecte ar trebui să se vadă la execuțiile bugetare din lunile iunie, iulie și august, pe partea de „bunuri și servicii”, dar și la cheltuielile cu personalul. 

Deficitul bugetar al României, înainte și după adoptarea OUG 34

În primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar a „sărit” la 2,32% din PIB, respectiv 36,91 miliarde de lei, fiind foarte ridicat față de perioada similară din 2022, când deficitul era de 1,48% din PIB.

Deficitul bugetar a ajuns în luna iunie la 2,34% din PIB (adică 37,21 miliarde de lei), în luna iulie la 2,43% din PIB (38,6 miliarde de lei) și în luna august la 2,65% din PIB (42,19 miliarde de lei).

Potrivit notei de fundamentare privind execuția bugetară din luna iunie 2023, evoluția veniturilor a fost susținută de „avansul încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări, impozitul pe profit, fondurile europene și TVA”. 

Nota de fundamentare pentru iulie 2023 menționează o evoluție a veniturilor susținută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, impozitul pe profit și TVA. 

Iar pentru august 2023, nota de fundamentare prevede că veniturile au avut o evoluție susținută de fonduri europene, impozit pe salarii și venit, venituri suplimentare din sectorul energetic (utilizate în cadrul schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale și reflectate în categoria „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii”), contribuții de asigurări și impozitul pe profit.

Veniturile în primele opt luni ale anului 2023, pe categorii, sunt următoarele:

*sume exprimate în miliarde de lei

În lunile iunie, iulie și august au fost încasări nete din TVA mai mari decât în restul anului, exceptând luna ianuarie. Aceste luni sunt perioade de vacanță și concedii, în care încasările din TVA cresc în mod obișnuit.

Totodată, față de celelalte luni, în aprilie, iunie și iulie s-au încasat sume enorme din impozitul pe profit. Aceste creșteri sunt datorate modului în care se declară și se plătește impozitul pe profit, adică trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III, conform prevederilor legale. Cei care nu se conformează primesc penalități pentru nedeclarare sau declarare incorectă a obligațiilor fiscale. Astfel, majoritatea societăților plătesc impozitul în aceeași perioadă.

La alte categorii, veniturile nu au înregistrat diferențe majore pe parcursul anului.

Dacă vorbim, însă, de veniturile totale, acestea au fost mai mari în lunile iunie și iulie decât în celelalte luni ale anului. Și în luna august s-au încasat venituri totale mai mari decât majoritatea lunilor anterioare, exceptând luna aprilie, când s-au încasat circa 44 mld. lei. 

Cheltuielile în primele opt luni ale anului 2023, pe categorii, au fost înregistrate în felul următor:

*sume exprimate în miliarde de lei

Cheltuielile de personal au însumat 63,08 mld. lei în iunie (4% din PIB), 74,55 mld. lei în iulie (4,7% din PIB) și 85,61 mld lei în august (5,4% din PIB), potrivit notelor de fundamentare. Iar cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 36,09 mld. lei în iunie, de 42,40 mld. lei în iulie și de 48,18 mld. lei în august.

Potrivit notei de fundamentare din august, o creștere a cheltuielilor cu bunuri și servicii se reflectă la bugetele locale, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,4%, pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Însă, ca să vedem cu adevărat dacă s-a schimbat ceva în vară în privința cheltuielilor de personal și cheltuielilor cu „bunuri și servicii”, va trebui să ne uităm mai atent la evoluția lor pe tot parcursul anului 2023.

Deși ministrul susține că ordonanța 34 a avut un impact mare în reducerea cheltuielilor la „bunuri și servicii”, observăm că în primele opt luni ale anului sumele cheltuite la această categorie au fost relativ constante. Astfel, s-au cheltuit:

– în ianuarie 5.912,9 milioane de lei

– în februarie 5.552,3 milioane de lei

– în martie 6.045,7 milioane de lei

– în aprilie 6.233,6 milioane de lei

– în mai 6.488 milioane de lei

– în iunie 5.855,1 milioane de lei

– în iulie 6.316,4 milioane de lei

– în august 5.778,8 milioane de lei

Concluzie

Declarația ministrului Marcel Boloș este trunchiată. Deși deficitul bugetar a fost mai stabil în cele trei luni de vară, Ordonanța de Urgență 34 nu a avut efecte semnificative asupra acestui rezultat, așa cum susține ministrul. În ciuda OUG 34, care impunea suspendarea posturilor vacante, cheltuielile cu personalul au înregistrat cel mai mare nivel din anul 2023 în luna iulie, iar în privința cheltuielilor cu bunuri și servicii nu au fost înregistrate diferențe atât de mari față de alte perioade ale anului 2023 încât acestea să diminueze „gaura” din buget. Reducerea mai multor tipuri de cheltuieli și creșterea veniturilor, care sunt specifice lunilor respective, au contribuit la stoparea creșterii excesive deficitului, fiind vorba despre perioada de vacanțe în care încasările din TVA cresc, dar și o perioadă în care încasările din impozitul pe profit sunt mai mari.