Ce verificăm?

Cheltuielile de personal și dacă au fost ocupate 14.000 de posturi noi la stat doar în luna decembrie 2023.

Verificare

Normele de aplicare a noii legi a pensiilor (Lege 360/2023) au fost lansate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii în perioada 16-25 februarie și aprobate de Guvern pe 28 februarie. 

Prin aceste măsuri se va realiza recalcularea pensiilor, în septembrie, când vor fi valorificate toate veniturile brute realizate, inclusiv al treisprezecelea salariu, plata cu ora sau diverse „premii”. Toate dosarele care au adeverințe cu sporuri nepermanente și nevalorificate conform vechii legislații vor fi recalculate din oficiu. 

Conform legislației, în urma recalculării nu va scădea nicio pensie, chiar dacă va reieși că pensia este de fapt mai mică pentru unii cetățeni, dar Ministerul Muncii a anunțat că vor exista creșteri semnificative de pensii pentru „cei care au muncit și au contribuit mai mult” la sistem. 

Aceste creșteri vor veni la nouă luni după ce pensiile au fost deja majorate, prin indexarea lor cu inflația la 1 ianuarie 2024,  în ciuda problemei deficitului bugetar și a avertizărilor reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI).

Într-un comunicat de presă, FMI a transmis că deși „pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcṭia corectă și generează venituri suplimentare”, se estimează „deficite bugetare de peste 6% din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor.” 

Specialiștii au precizat și că vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile, care ar putea duce din nou la scumpiri și cheltuieli mai mari pentru populație.

Cheltuieli cu salariile bugetarilor 

Problema deficitului și a cheltuielilor bugetare mari nu este o noutate pentru România, mai ales când vine vorba de salariile buge­ta­rilor. Așa cum Factual.ro a mai arătat în alte verificări (vezi aici), România a fost statul UE care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat, timp de mai mulți ani. 

Un document al Consiliului Fiscal privind situația din anul 2022 arată că România s-a situat pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări în perioada 2018-2021, în ceea ce privește numărul de angajați la stat. 

Cu toate acestea, în document se precizează că „în anul 2022 se constată o diminuare a acestui indicator comparativ cu anul anterior, România fiind devansată de Malta (30,8%), care trece astfel pe prima poziție la nivelul UE”.

Deși cheltuielile de personal au fost tot mai mari în ultimii ani (132,7 mld lei în 2023, 117,69 mld lei în 2022 și 111,91 mld lei în 2021), raportat la venituri, ele au scăzut. 

Dacă în anul 2021 cheltuielile cu personalul reprezentau aproximativ 29% din venituri, conform execuțiilor bugetare, acest procentaj a scăzut la circa 25% în 2022 și 2023.

Creșterea numărului de angajați

În ceea ce privește numărul de salariați bugetari din România, datele Ministerului Finanțelor arată că acesta a ajuns în decembrie 2023 la 1.292.559, fiind cu 13.871 mai multe posturi ocupate decât în decembrie 2022. 

Asta înseamnă că într-un an de zile au fost ocupate aproape 14.000 de posturi noi la stat. 

Pentru a face o comparație cu situația din luna noiembrie, am solicitat date Ministerului Finanțelor. În răspuns ni s-a transmis că, la acel moment, erau 1.295.230 de salariați bugetari. Creșterea era inițial de 16.542 de posturi ocupate în noiembrie 2023, față de decembrie 2022, însă numărul posturilor ocupate a scăzut până la finalul anului. 

Asta înseamnă că în decembrie, într-o singură lună, s-a înregistrat de fapt o scădere de 2.671 posturi la stat. 

Conform Ministerului, creșterea din perioada decembrie 2022 – noiembrie 2023, când 16.542 de posturi noi au fost ocupate la stat, a fost consemnată în special de angajări în școli și universități, posturi noi în administrațiile locale și în spitale:

„La nivelul instituțiilor finanțate integral de la bugetul de stat, numărul de posturi a crescut cu 7.078 posturi, în principal datorită creșterii numărului de posturi în învățământul preuniversitar, finanțate prin bugetul Ministerului Educației (+6.518). De asemenea, la nivelul unităților de învățământ superior de stat se înregistrează o creștere de 2.019 posturi. În același timp, numărul de posturi din cadrul unităților sanitare de subordonare centrală a crescut cu 1.449 posturi.

Totodată, la nivelul administrației publice locale se înregistrează o majorare de 4.773 posturi din care 4.183 posturi la nivelul autorităților executive locale (primării, consilii județene și instituții din subordinea acestora).”

Creșteri de la an la an 

Creșterea a fost mai mare în anul anterior. Factual.ro a mai scris că numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din țară a crescut cu 21.937 angajări în 2022 față de 2021. 

Datele disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că și în 2021 numărul salariaților bugetari a crescut. În decembrie 2021 erau cu 12.694 de posturi noi ocupate față de aceeași perioadă din 2020. 

Într-un raport al Eurostat, referitor la numărul de angajați la stat, România este considerată ca având una dintre cele mai mari creșteri în perioada 2000-2020, alături de Croația și Estonia. 

Dacă, în anul 2000, în România, aproximativ 12% din numărul total de angajați ai țării erau bugetari, acest procent a crescut în ultimii 20 de ani, ajungând, în 2020, la aproximativ 16% din totalul angajaților.

Concluzie

Declarația lui Dan Tanasă este trunchiată. Chiar dacă numărul posturilor ocupate la stat a crescut semnificativ în ultimii ani, iar România se situează pe al doilea loc din UE privind ponderea mare a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat, afirmația deputatului AUR este o exagerare. Nu s-au înregistrat aproape 14.000 de angajări noi la stat într-o singură lună, ci într-un an de zile.

*Foto: Facebook / Dan Tănasă