Ce verificăm?

Ce dobânzi se plătesc în România pentru creditele bancare și care este media UE.

Verificare

Pentru că România se află în afara zonei euro, în general dobânzile sunt într-adevăr mai mari – iar acest lucru este valabil pentru toate țările UE care nu au și moneda unică. La creditele în euro, în schimb, diferențele nu sunt foarte mari. Totuși, în ultimii ani, situația generală a început să se echilibreze, pentru că și piețele financiare sunt mai unitare. Vom explica, în acest articol, cum au evoluat ratele și dobânzile, de ce sunt ușor mai mari în România (și cu cât), dar și motivele pentru care avem această situație.

Dobânda este costul împrumuturilor pe care le faci sau câștigurile pe care le obții din economiile făcute la o bancă. În contextul prezentat de senatorul PSD, dobânda este suma pe care o plătești unei bănci pentru împrumutul pe care l-ai făcut. 

Statisticile Băncii Europene

Detalii despre ratele efective ale dobânzii atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, găsim pe platforma online a Băncii Centrale Europene (BCE) și în baza de date interactivă a Băncii Naționale a României (BNR). 

​​Ratele dobânzilor bancare la împrumuturi prezentate de BCE acoperă toate ratele dobânzilor pe care instituțiile financiare monetare, cum ar fi băncile, le aplică împrumuturilor acordate cetățenilor și companiilor.

În zona euro, până la final de ianuarie 2024, ratele medii ale dobânzilor au fost:

– 8,02% la credite pentru consum
– 3,88% la credite ipotecare
– 5,09% la creditele pentru companii

Aceeași sursă arată că România a înregistrat, în aceeași perioadă, în general, dobânzi de 8,02% la creditele ipotecare și 13,03% pentru creditele de consum. 

Datele BNR sunt ușor diferite.

Comparație detaliată

O analiză a Băncii Centrale Europene publicată în martie 2024 arată situația creditelor noi în detaliu, de la începutul anului.

Credite noi pentru locuințe sau consum

În ceea ce privește creditele noi din ianuarie 2024 acordate gospodăriilor, la nivelul Uniunii Europene, situația este următoarea: 

– Dobânda generală la credite de locuințe: 3,87%

– Credite pentru consum: 8,02%

Situația prezentată de BNR, la creditele acordate în EURO în ianuarie 2024, este următoarea: 

– Dobândă generală pentru gospodării (credite de locuințe + dezvoltarea afacerilor + consum):  7,81% 

– Credite pentru consum (dobândă anuală efectivă medie): 8,27% 

– Credite pentru locuințe (dobândă anuală efectivă medie): 7,99%

Credite aflate în soldul băncilor

Pe lângă situația creditelor noi, Banca Națională a României a publicat și date privind unele credite aflate deja în soldul băncilor în ianuarie 2024. 

La creditele în EURO acordate gospodăriilor, situația dobânzilor este următoarea: 

– Dobânda generală (credite pentru locuințe, consum și dezvoltarea afacerilor): 8,08%

– Credite pentru locuințe, scadența inițială între un an și cinci ani inclusiv: 6,67% 

– Credite pentru locuințe, scadența inițială peste cinci ani: 7,88%

– Credite pentru consum, pentru dezvoltarea afacerilor și pentru alte scopuri, scadența inițială mai mică sau egală cu un an: 10,16%

– Credite pentru consum, pentru dezvoltarea afacerilor și pentru alte scopuri, scadența inițială între un an și cinci ani inclusiv: 7,79% 

– Credite pentru consum, pentru dezvoltarea afacerilor și pentru alte scopuri, scadența inițială peste cinci ani: 8,70% 

– Credite acordate pe descoperiri de cont: 12,25% 

În afară de creditele pentru descoperiri de cont, care ar intra în categoria creditelor de consum, nu există diferențe foarte mari față de media europeană. Dobânda generală (la care intră atât creditele pentru locuințe, cât și cele pentru consum) este dublă față de creditul ipotecar, însă se află la același nivel cu creditul pentru consum. 

Credite în lei sau dolari acordate în România

În baza de date a BNR mai sunt publicate și detalii despre ratele dobânzilor la creditele acordate în lei sau dolari.

În ianuarie 2024, în România existau 173.851 de credite (dintre care 65.568 credite de consum și 90.755 credite pentru locuințe). Din numărul total, 87,9% reprezintă credite în lei, iar numai 10,96% sunt credite în euro. 

Potrivit datelor BNR, creditele acordate în dolari sunt mai vechi și intră în categoria „alte valute”, fiind reprezentate de un procentaj infim – în jur de 1%. 

Dobânzile la creditele vechi în dolari SUA pentru gospodării au o medie de 10,56%. În funcție de creditul acordat, dobânzile încep de la 9,96% și pot să ajungă până la 18,78%, însă situația este nesemnificativă în comparație cu celelalte date, având în vedere numărul mic de credite acordate. 

În schimb,  creditele în moneda națională, în lei, sunt cele mai des emise. Dobânzile la creditele pentru gospodării aflate în soldul băncilor sunt în medie de 9,20%, oscilând între 7,02 și 12,29%, în funcție de tipul de credit acordat. 

Totodată, dobânzile la credite noi acordate în lei în ianuarie 2024, pentru gospodării, sunt în medie de 9,11%. Depinzând de tipul de credit, dobânzile încep de la 6,39% și ajung până la 13,03%. 

Situația generală a dobânzilor, în funcție de tipul de credit și valuta în care a fost emis, arată în felul următor: 

Ce este relevant în acest context este faptul că dobânzile la creditele emise în lei sunt mai mari decât cele emise în euro de băncile din România sau de băncile din zona euro și vom explica de ce. 

Dobânzile la creditele în lei, mai mari decât la euro

Pentru a înțelege mai bine de ce creditele emise în moneda națională au dobânzi mai ridicate decât cele emise în euro, Factual.ro a luat legătura cu Irina Chițu, analist financiar și director al FinZoom, un portal de comparații pentru produse financiar-bancare din România. 

Irina Chițu punctează faptul că, în primul rând, inflația este factorul care determină mărirea dobânzilor. Având în vedere că rata inflației în România este în general dublă sau chiar triplă față de media europeană, și dobânzile la credite vor fi mai ridicate. 

Cea mai mare creștere a dobânzilor a fost semnalată în anul 2022, când și inflația a ajuns la cote alarmante (în noiembrie 2022 rata inflației a depășit 16%). Chiar dacă inflația se află pe trend descendent, în ianuarie 2024 fiind de 7,4%, iar în martie aflându-se sub pragul de 7%, aceasta rămâne în continuare mult mai mare decât media europeană și influențează ratele dobânzilor:

„De aceea și dobânzile în moneda națională sunt mai mari decât dobânzile țărilor care au euro și care împrumută în euro. Și la noi în țară dobânzile la lei sunt mai mari. Banca Națională a tot mărit succesiv dobânda cheie. Este 7% dobânda BNR din ianuarie 2023, dar au fost creșteri succesive de dobândă cheie din 2021 până în 2023 când a ajuns la 7%, tocmai pentru a lupta cu inflația care creștea în fiecare lună. 

Cele mai mari creșteri de dobânzi au fost în 2022 când succesiv în 6 luni au crescut dobânzile cu aproape 5 puncte procentuale, ceea ce este enorm. Acum toată lumea se așteaptă să scadă dobânzile în piață pentru că a început să scadă inflația, însă nu vor scădea atât de repede precum au crescut într-un singur an, ci vor scădea foarte treptat. BNR va scădea dobânda cu 0,25%, 0,5%, poate cu un punct procentual într-un an, dar nu vom vedea reduceri așa cum a fost creșterea aceea bruscă”, a explicat Irina Chițu, analist financiar.

De asemenea, Irina Chițu arată că și în România au existat dobânzi foarte mici înainte ca inflația să ajungă la niveluri atât de mari:

„Dacă ne aducem aminte, în 2021 aveam dobânda de politică monetară 1,25%. Dobânzile în piață, acele dobânzi interbancare – ROBOR (care este o medie a cotațiilor de dobânzi, să spunem așa, pe care și le oferă băncile între ele) erau foarte jos,  în jur de 1%, la fel și IRCC-ul (care e o medie a dobânzilor efective cu care s-au împrumutat în piață). Practic, și noi am avut dobânzi foarte mici, dar pentru că inflația a crescut foarte mult, Banca Națională a fost nevoită să le crească.”

De ce contează dobânda Băncii Naționale

Irina Chițu: „Atunci când există bani în plus, e lichiditate în piață (cum se întâmplă și acum), iar băncile pot depune excesul de lichiditate la Banca Națională peste noapte și primesc dobândă 6% în momentul acesta (adică dobânda cheie minus un punct procentual). Dacă ar fi lipsă de lichiditate în piață, nu ar fi bani în piață, băncile ar avea nevoie de bani, s-ar împrumuta între ele aproape de dobânda de creditare a BNR-ului, care acum e 8% (adică 7% plus un punct procentual). Deci dacă ar avea nevoie de bani s-ar putea împrumuta, peste noapte, cu 8%. 

În momentul în care dobânda cheie este 7%, dobânzile în piață variază între 6% și 8%, în funcție de lichiditatea din piață. Acum se testează foarte mult pragul de jos pentru că avem bani foarte mulți în bănci. Băncile au bani din atragere de depozite, între ele nu se mai împrumută pentru că nu au nevoie, n-au cui să dea credite pentru că dobânzile sunt încă sus, dar nici nu o să scadă mai puțin de 6% pentru că ele oricând pot să ‘parcheze’ banii la BNR peste noapte și să primească 6% dobândă. Dar nici Banca Națională nu o să scadă dobânzile prea repede până nu vede că inflația chiar se stabilizează și e pe trend descendent clar.”

Astfel, până când va fi clar că inflația coboară, nici Banca Națională a României nu va reduce dobânda cheie ca să scadă dobânzile în piață.

La fel se întâmplă și în zona euro, unde inflația a crescut la un moment dat până la 10%, dar a și scăzut semnificativ, acum aflându-se sub 3%. În ciuda acelei scăderi, nici Banca Centrală Europeană nu dă semne că va începe să reducă prea repede dobânda cheie, care e acum fixată în jur de 4%. Mai întâi, BCE se va asigura că inflația este pe un trend descendent stabil, iar ținta de 2% a ratei inflației este „asigurată”, explică analistul financiar.

Dobânzile în țările din afara zonei euro

România nu este singurul stat membru UE din afara zonei euro care are ratele dobânzilor mai mari. Când vorbim despre creditele în monede naționale, analistul financiar spune că există un echilibru „fragil”: 

„Sunt și țări în jurul nostru care, într-adevăr, au dobânzi ridicate. Și Polonia are dobânda cheie undeva la 5,%, Ungaria este chiar mai sus. Este normal, există un echilibru foarte fragil. La propriile monede nu poți să te duci nici cu dobânzile foarte sus față de media europeană, pentru că atunci investitorii vin și profită de aceste dobânzi ridicate, dar ei pot să-și retragă banii imediat, peste noapte, pentru că, să zicem, că există un semn de instabilitate sau se întâmplă ceva în economie. În momentul acesta cam acolo vor fi dobânzile tot anul. La lei, în jur de 6%. Dacă nu va mai fi lichiditate în piață pot să crească și spre 8%, dar nu o să scadă mai mult până nu face ceva Banca Națională ca să se reducă. O să facă, dar foarte foarte încet”, a conchis Irina Chițu. 

Dacă ne uităm pe anunțurile făcute de băncile din celelalte țări din afara zonei euro, vedem că Polonia și-a stabilit rata de referință la 5,75% pentru anul 2024, iar Ungaria se află la 8,25%.  Cehia a ajuns și ea în 2022 la o rată de referință de 7%, însă în ultimele luni Banca Națională a făcut scăderi treptate pentru a ajuta economia, iar rata a coborât la 5,75% în 2024.

Aceste trei țări au o situație similară cu România, având în vedere că toate s-au confruntat cu niveluri extrem de mari ale inflației în 2022: 

– Inflația în Ungaria a ajuns și ea în noiembrie 2022 la un record negativ de 22,5%, dar a scăzut la 3,7% în 2024

– Și în Polonia inflația a ajuns, tot în noiembrie 2022, la nivelul de 17,5%, însă acesta a coborât puternic până la 2% în prezent.

– În Cehia, inflația a fost de 14,4% în noiembrie 2022, iar până în martie 2024 a scăzut semnificativ la 2%. 

În România, însă, inflația a coborât doar până la 6,6% în martie 2024.

Celelalte țări din afara zonei euro, Danemarca, Bulgaria și Suedia, se află sub sau în jurul mediei europene privind dobânzile. Din septembrie 2023, Banca Națională din Danemarca a fixat rata de referință a dobânzilor la 3,75%. În Bulgaria, Banca Națională a anunțat că dobânda cheie este 3,79%, iar în Suedia aceasta este de 4%. 

Concluzie

Declarația senatorului PSD Daniel Zamfir este trunchiată. 

Când ne raportăm la mediile privind dobânzile, observăm că, în comparație cu situația Uniunii Europene, ratele din România sunt puțin mai mari sau chiar duble. Există o situație în care media dobânzii în România este triplă față de media UE: la creditele pentru locuințe aflate în soldul băncilor în ianuarie 2024. 

Totuși, este important să menționăm că mediile europene vizează doar creditele noi, iar diferențele mai semnificative față de aceste statistici au fost raportate la creditele mai vechi înregistrate în România, care au fost subiectul mai multor schimbări economice de-a lungul ultimilor ani. Între creditele noi din zona euro și creditele noi emise de băncile din România nu există diferențe atât de mari.