Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Statul român a intervenit în stabilirea prețurilor la alimentele de bază printr-o ordonanță de urgență adoptată în vara lui 2023. Actul normativ a implementat o măsură cu caracter temporar (dar care a fost prelungită de mai multe ori) care avea inițial ca scop combaterea creșterii excesive a prețurilor.
Măsura constă în limitarea adaosurilor comerciale practicate pentru un număr fix de alimente, în felul următor:
– cota de adaos comercial practicată de procesator să fie de 20% față de costul de producție al produsului
– cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, să fie de maximum 5% față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale
– cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash carry să fie de maximum 20% față de prețul de achiziție, la care să se adauge cheltuieli directe și indirecte ale comerciantului
Înainte ca ordonanța să fie adoptată, Consiliul Concurenței și-a dat avizul și a susținut că măsura ar putea avea efectele dorite, însă în același timp a avertizat că există riscul să se producă o creștere a prețurilor la nivelul consumatorilor finali.
La opt luni de la implementarea acestei măsuri, în cadrul unor declarații de presă de la finalul lunii martie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a fost întrebat despre produsele alimentare la s-au văzut efecte opuse, adică s-ar fi scumpit „cu până la 10%”. În acel moment, Florin Barbu a făcut următoarea declarație:
„Indicele prețului de consum arată foarte clar. În anul 2023 și 2024, când funcționează plafonarea adaosului comercial, produsele au scăzut între 8 și peste 28%. Dacă ne raportăm la anul 2022, pe indicele prețului de consum de la INS arată faptul că produsele erau mai scumpe cu 30% față de anul 2023 când am avut plafonare de adaos comercial”.
Care au fost efectele limitării adaosului comercial la alimentele de bază.
Ordonanța de urgență nr. 67/2023 a intrat în vigoare începând din luna iulie a anului trecut, cu scopul de a introduce o măsură care să plafoneze adaosul comercial pentru anumite produse agricole și alimentare de bază. Măsura se aplică, de atunci, pentru fiecare comerciant înregistrat în România.
Inițial, lista pentru care se aplica această măsură era compusă din 14 produse:
În octombrie, măsura a fost prelungită, iar lista s-a extins la 21 de produse. Alimentele adăugate ulterior sunt: orez bob rotund cu gramaj între 0,5 și 1,5 kg, cozonac, bulion de roșii, smântână – 12% grăsime, margarină, drojdie și carne tocată.
Măsura a fost păstrată până în prezent, însă în 31 ianuarie 2024, lista produselor cu adaos comercial a fost iar modificată și limitată la 17 alimente:
La sfârșitul lunii martie, ordonanța a fost prelungită din nou și este valabilă până în decembrie 2024.
Ca să vedem dacă această ordonanță a avut efecte reale și dacă produsele cu adaos comercial plafonat s-au ieftinit într-adevăr cu 30% în 2023 față de anul 2022, am consultat datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind indicele prețurilor de consum pentru lunile iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.
În raportările lunare ale INS am văzut și care a fost situația în perioadele similare din anul 2022.
Astfel, la făină s-a înregistrat o ieftinire de -31,08% în lunile în care s-a aplicat măsura plafonării, adică din iunie până în decembrie 2023, dar și o diferență de până la -26,84% față de aceeași perioadă din anul 2022.
Mălaiul, un alt produs pentru care adaosul comercial a fost limitat, s-a ieftinit cu -23,85% din iunie până în decembrie 2023, iar față de perioadele din 2022 s-au înregistrat ieftiniri de până la -19,87%.
Statisticile INS arată o ieftinire semnificativă la uleiul comestibil. Prețul său fost redus cu -18,7% de-a lungul lunilor în care funcționa plafonarea adaosului comerical, iar față de anul 2022 s-au raportat ieftiniri de peste 27%.
Ouăle s-au ieftinit cu -1,11% de-a lungul lunilor în care s-a aplicat măsura plafonării, însă au fost perioade în care acestea au fost în continuare și cu 20% mai scumpe decât în anul 2022.
Zahărul s-a ieftinit cu -7,42% în timpul plafonării și a înregistrat scăderi de prețuri de -5,47% la finalul anului 2023, deși când a fost implementată măsura acesta era mai scump cu peste 50% decât în 2022.
La margarină măsura plafonării s-a aplicat abia din octombrie, iar până la finalul anului 2023 a înregistrat o ieftinire de 15,7%. Prețul acestui produs a scăzut și față de prețurile din 2022.
În schimb, la pâine s-a înregistrat o scumpire de 3,51% din iunie până în decembrie 2023, în ciuda plafonării. Pâinea a fost mai scumpă în perioada analizată din 2023 decât în decembrie 2022 sau în perioadele similare din 2022.
Brânza de vacă telemea a fost în fiecare lună analizată din 2023 mai scumpă decât în anul 2022, iar din iunie până în decembrie 2023 s-a înregistrat o ieftinire nesemnificativă de -0,43%.
În cazul laptelui de vacă observăm o ușoară scumpire de 0,18% din iunie până în decembrie 2023. Au existat câteva perioade în care acest produs a fost mai ieftin în 2023 decât în 2022, dar în mare parte cifrele arată că acesta a fost de fapt mai scump. Inclusiv la sfârșitul anului 2023, în decembrie, laptele a fost mai scump cu 4,06% față de decembrie 2022.
Carnea de pui s-a ieftinit cu -1,95% din iunie până în decembrie 2023, însă în tot acest timp a rămas mai scumpă decât în 2023. Carnea de porc s-a scumpit cu 1,17% în timpul plafonării și raportat la situațiile din 2022 s-au înregistrat scumpiri în 2023 de până la 15%.
Cartofii s-au ieftinit cu -9,02% în timpul plafonării, însă au rămas mai scumpi decât în 2022.
Legumele au fost împărțite în două categorii:
– fasole boabe și alte leguminoase: s-au ieftinit cu -1,08% în perioada plafonării în 2023 și au fost ușor mai scumpe decât în 2022
– alte legume și conserve de legume: s-a înregistrat o ieftinire de -11,64% în perioada plafonării în 2023, dar au fost semnificativ mai scumpe decât în 2022.
Fructele proaspete s-au ieftinit și ele din iunie până în decembrie 2023 cu -4,41%, dar au fost în același timp mai scumpe cu 11,65% la finalul anului decât în decembrie 2022.
Per total, împreună, mărfurile alimentare (la general) s-au scumpit cu 3,17% în perioada în care s-a aplicat măsura plafonării și au rămas în continuare mult mai scumpe decât în 2022. În lunile iulie, august, septembrie, octombrie și decembrie din 2023, alimentele au fost mai scumpe cu 12-18% față de 2022.
Totodată, vedem că între timp s-au înregistrat scumpiri de 4,14% și la mărfurile nealimentare, care și ele au rămas mai scumpe în 2023 față de 2022.
Declarația ministrului Florin Barbu este trunchiată. Deși s-au înregistrat și ieftiniri în jur de 30% la anumite produse, există mai multe situații în care produsele s-au scumpit în perioada în care s-a implementat măsura plafonării adaosului comercial, în special ne raportăm la situația din anul 2022.
De asemenea, au existat creșteri de prețuri la alte alimente de când s-a aplicat măsura, iar totalul mărfurilor alimentare a înregistrat scumpiri cuprinse între 12-18% în perioadele de referință față de anul 2022.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.