Ce verificăm?

Ce proiecte de lege privind pensiile speciale au fost votate, în ce stadiu se află și dacă, într-adevăr, acestea presupun eliminarea pensiilor speciale.

Verificare

În cursul zilei de miercuri, 28 iunie, propunerea legislativă pentru „abrogarea Capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor” a fost promulgată prin Decretul nr.950/2023 și a devenit lege. Mai exact, prin această propunere a fost eliminată „indemnizația pentru limită de vârstă” a deputaților și senatorilor. 

De la data intrării în vigoare a acestei legi, adică 28 iunie 2023, „încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor”, arată documentul. 

Totodată, în 28 iunie 2023, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (așa-zisele pensii speciale) şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal a fost aprobat prin vot electronic în Senat (unde a fost întors din Camera Deputaților fiindcă existau diferențe majore de conţinut juridic faţă de forma adoptată anterior). Proiectul a fost apoi trimis către promulgare președintelui Klaus Iohannis. Acesta nu a fost promulgat până în prezent (8 iulie). 

Proiectul legislativ, deși a fost prezentat ca un proiect de desființare a pensiilor speciale, nu își propune să elimine aceste tipuri de venituri, ci să aducă modificări privind modul de reglementare a acestora și alinierea lor la principiul contributiv.

Principalele modificări pe care le aduce proiectul sunt: 

• Pensiile speciale vor trece treptat la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, potrivit anexelor atașate în proiectul de lege
• procurorii și judecătorii se pot pensiona în aceleași condiții ca până acum până în anul 2028, adică indiferent de vârstă dacă au îndeplinit condiția de 25 de ani vechime. De asemenea, ei beneficiază de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. De aceleași condiții, cele prevăzute în legile aflate în vigoare în prezent, beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali. Adică, aceștia vor avea o perioadă de grație de 5 ani, potrivit eșalonării prevăzute în noul proiect legislativ.

• Proiectul mai stabilește și că persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, trebuie să opteze pentru una singură dintre acestea.

• Pentru pensiile care depășeșc nivelul salariului mediu net care se determină pe baza salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%.

• La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcționarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării. Atingerea vechimii de 25 de ani se face, însă, etapizat.

• proiectul prevede și creșterea vârstei de pensionare etapizat, de la 50 de ani pentru judecători și procurori la 60 de ani, însă aceasta va fi atinsă doar în anul 2035.

• Pentru militari, vârsta standard va fi de 65 de ani, dar aceasta va fi atinsă în anul 2035.

Propunerea legislativă riscă, însă, să fie declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României – CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a depus o sesizare de neconstituţionalitate în  30 iunie. În sesizare, ÎCCJ precizează următoarele: 

– actul normativ nu are un obiect de reglementare clar, unic și bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziții din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare (…) modificarea și completarea unui număr atât de însemnat de acte normative nu pot fi realizate pe calea unei singure legi

– nu s-a respectat ordinea de sesizare a celor două camere ale Parlamentului 

– terminologia folosită este neunitară

– încălcări ale articolelor din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept

– legea este dicriminatorie 

– încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat

Cumulul pensiei cu salariul

Totodată, pe 28 iunie a fost adoptat un alt proiect de lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Actul prevede următoarele:

„(1) Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcție în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială și care au și calitatea de beneficiari de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, sistemul pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari de pensie de serviciu au obligația ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să își exprime în scris opțiunea pentru continuarea activității în baza aceluiași contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire, după caz, ori pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau încetarea ocupării funcției în care au fost numite în baza actului administrativ de numire, după caz. Continuarea activității se realizează pe baza cererii aprobate de către angajator. Menținerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorului.

(2)  În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită opţiunea pentru continuarea activităţii, iar angajatorul îşi exprimă acordul, plata pensiei se suspendă, la cerere, începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii însoțite de acordul angajatorului”

Astfel, dacă proiectul va fi promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial, pensionarii speciali care încă lucrează vor trebui să aleagă între pensie și salariu. Important de menționat este faptul că și pentru acest proiect de lege a fost depusă la CCR o sesizare de neconstituționalitate.

Concluzie

Trunchiat – Proiectul care vizează pensiile speciale nu repară nedreptățile din sistemul public de pensii, ci prelungește perioada în care anumiți români vor putea să beneficieze de aceste tipuri de venituri. Deputatul PSD susține că „e gata” cu beneficiile magistraților și funcționarilor MAI, însă aceștia se pensionează exact în aceleași condiții ca până acum, pe perioada de grație de 5 ani. Schimbările majore care sunt vizate în lege, însă, vor fi finalizate abia peste 20 de ani. Chiar și așa, legea riscă să fie declarată neconstituțională de CCR și să nu fie implementată. Este adevărat, însă, că dacă proiectul privind cumulul cu salariul va intra în vigoare, pensionarii speciali care lucrează la stat vor trebui să aleagă între salariu și pensie.

*Foto copertă: Facebook / Nicolae Georgescu, 2022