Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
În timpul unei conferințe de presă din 22 august, premierului Marcel Ciolacu i-a fost atrasă atenția că unii specialiști avertizează că deficitul bugetar ar putea să ajungă la 8% din PIB până la finalul acestui an.
Concret, cu câteva zile înainte, Consiliul Fiscal a publicat un raport în care se preciza că „după examinarea execuției bugetare la 6 luni și a altor date, apreciază că, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB.”
Chiar și în acest context, stabilizarea deficitului bugetar va mai trebui să aștepte, având în vedere că Marcel Ciolacu susține că a solicitat o proiecție pe 7 ani a acestuia. În cadrul conferinței, premierul a dat vina pe deficitul din timpul pandemiei de COVID-19 pentru situația din prezent și a insinuat că nu s-au realizat investiții în 2020:
„Nu. Nu vom ajunge la 8%, dar vom închide acest deficit. Am solicitat astăzi, și urmează tehnic să vorbească ministrul Finanțelor, să avem o proiecție pe 7 ani. E total corectă solicitarea, pentru că, adevărat, am avut mi se pare un deficit 9,2%, nu? Niciun ban din acel 9,2% mi se pare că… 1,7% din acel 9,2% s-au dus pe investiții. Diferența, toată, 7 și, a fost pe cheltuieli”
Rapoartele Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară.
Execuția bugetului general consolidat publicată de Ministerul Finanțelor (MF) a arătat că în 2020 s-a înregistrat un deficit bugetar de 101,92 miliarde de lei, adică 9,7% din PIB.
În 2020, cheltuielile cu investițiile au însumat 53,2 miliarde de lei. Ca procent, asta înseamnă 52% din valoarea deficitului bugetar și aproximativ 5% din PIB. Potrivit MF, aceasta era cea mai mare sumă investită în economie din ultimii 10 ani. Așadar, a existat un interes pentru investiții în 2020, în ciuda pandemiei COVID-19.
Pentru a vedea însă cât reprezintă cheltuielile cu investițiile în raport cu alte cheltuieli, am distribuit proporțional deficitul: am împărțit valoarea investițiilor (53,2 mld lei) la totalul cheltuielilor (424,43 mld lei) și am înmulțit rezultatul cu valoarea deficitului (101,92 mld lei).
Din această perspectivă, investițiile ar reprezenta aproximativ 12,77 mld lei (peste 12% din deficitul bugetar), iar restul cheltuielilor ar fi de aproximativ 89,14 mld lei (peste 87% din deficit).
Procentul investițiilor este mult mai mic, dar trebuie să ținem cont de faptul că nu numai creșterea cheltuielilor a jucat un rol important în evoluția deficitului bugetar, ci și scăderea veniturilor. De asemenea, cheltuielile care au avut impact asupra deficitului nu erau obișnuite, ci erau sume acordate în contextul unor măsuri de gestionare a pandemiei de COVID-19. În același timp, și investițiile în sine reprezintă cheltuieli.
Pe partea de cheltuieli a bugetului, așa cum se arată și în raportul Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale din acea perioadă, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, acestea nefiind simple „cheltuieli”.
Comparativ cu anul precedent, spre exemplu, nu au existat schimbări atât de mari privind cheltuielile obișnuite, cum ar fi cu salariile bugetarilor sau cu bunuri și servicii, încât impactul asupra deficitului să pornească de acolo. În 2019, valoarea acestora era de 155,12 mld lei, în timp ce în 2020 acestea erau de 167 mld lei, în contextul în care și aici au existat bani acordați pe fondul crizei.
Concret, pe partea de venituri, conform MF, creșterea deficitului bugetar al anului 2020, față de anul anterior, se explică prin:
– scăderea încasărilor bugetare în perioada martie decembrie din cauza pandemiei de COVID-19, precum și de amânarea plăților unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei
– creșterea restituirilor de TVA pentru susținerea lichidității în sectorul privat,
– bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor.
Pe partea de cheltuieli, Ministerul Finanțelor nota că s-a înregistrat o creștere a investițiilor cu 9,5 mld lei față de anul precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 mld lei.
De asemenea, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemie, au existat programe guvernamentale de sprijin pentru IMM-uri, companii mari și întreprinderi mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei.
Sprijinul venea prin intermediul garanțiilor de stat, astfel că pentru anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 mld lei (1,20% din PIB).
Practic, vedem că în 2020, la creșterea deficitului au contribuit atât costurile cu măsurile luate în timpul pandemiei de COVID-19 și scăderea veniturilor fiscale ca efect al crizei, cât și creșterea cheltuielilor cu investiții, într-o anumită măsură.
***Află mai multe despre deficitul bugetar din 2020 și efectele pandemiei de COVID-19 în acest sens de aici.
Este relevant de menționat că România primește în prezent sume mari de bani prin PNRR (Planul Național de Redresarea și Reziliență) pentru investiții, ca țara noastră să se recupereze în urma pandemiei de COVID-19.
Acest instrument aduce o infuzie de bani, și după cum am mai arătat într-o altă verificare, multe investiții înregistrate în 2024 fac parte dintr-un efort mai mare realizat de guvernele din ultimii ani. Deși cele mai multe investiții în PNRR au fost realizate în timp ce Marcel Ciolacu era prim-ministru, PNRR-ul a fost realizat pe parcursul unei perioade mai îndelungate, iar la elaborarea acestuia au lucrat în special miniștrii PNL și USR.
Declarația premierului Marcel Ciolacu este trunchiată. Deși, în comparație cu restul cheltuielilor, investițiile au avut o valoare mai mică în 2020, creșterea deficitului bugetar din 2020 nu poate fi calculată doar pe partea de cheltuieli, având în vedere că deficitul în sine este diferența negativă dintre venituri și cheltuieli.
Așa cum se arată în raportul MF, evoluția nefavorabilă a veniturilor a avut un impact semnificativ în creșterea deficitului, la fel și creșterea cheltuielilor cu investițiile și plățile efectuate în contextul crizei COVID-19 (care nu au fost cheltuieli obișnuite).
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.