Un proiect de lege i-ar scăpa de închisoare pe evazioniştii care aduc bugetului de stat un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă aceştia plătesc prejudiciul, plus o penalizare de 15 la sută din sumă. Prevederea din noul proiect a scandalizat opinia publică, iar Marcel Ciolacu, prin declaraţia sa, a încercat să arate că legea nu ar fi mai „blândă” cu evazioniştii. Proiectul de lege a fost iniţiat de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă.
- Dacă faptele de evaziune sunt dezincriminate
- Dacă cine încalcă legea (cu aceleaşi fapte) pentru a doua oară merge la închisoare sau nu
- Dacă legea este sau nu mai blândă cu evazioniştii care aduc prejudicii bugetului de stat de sub 1 milion de euro
- Dacă articolele din lege care au provocat controversele erau în proiectul de lege iniţial (cel depus de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă)
În propunerea legislativă, care ar urma să modifice Legea 241/2005, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a fost modificat articolul 10, care prevede că, la prima abatere în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, cel care săvârşeşte infracţiunea poate să scape fără nicio pedeapsă de ordin penal, dacă achită prejudiciul calculat de autorităţi şi o penalizare de 15 la sută.
Cu alte cuvinte, în Legea din 2005, putea să scape de închisoare orice evazionist care nu depășea prejudiciul de 100.000 de euro, în condițiile specificate. Proiectul controversat la care ne referim acum mărește acest prejudiciu de zece ori, până la un milion de euro. Practic, în condițiile specificate, este într-adevăr dezincriminată evaziunea de până la un milion de euro (având în vedere că, anterior, se pedepsea orice depășea 100.000 de euro).
Legea iniţiată de M. Ciolacu şi N. Ciucă, adoptată de Parlament şi trimisă la promulgare (însă, în acest moment, contestată la CCR):
„Art. 10. – (1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 1 , art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală. (2) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 1 , art. 8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 1 , art. 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime. (3) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 1 , art. 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală.
Articolul 16 din Codul de Procedură Penală
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
Abia de la o a doua abatere în termen de cinci ani, în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, cel vizat ar fi pasibil de închisoare:
(6) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (2).”
Articolele controversate au fost introduse prin amendament, de către senatorul PSD Ionel-Dănuţ Cristescu, aşa cum este menţionat în raportul comun al comisiilor juridice şi de buget-finanţe, AICI. Da, Marcel Ciolacu nu este iniţiatorul acestor prevederi, dar la fel de corect este că el e şeful pe linie de partid al senatorului Cristescu și este puțin probabil să nu fi știut și/sau aprobat această modificare. La votul pe proiect, Marcel Ciolacu nu a fost prezent.
Declaraţia lui Marcel Ciolacu este TRUNCHIATĂ. Dezincriminarea faptei nu există, dar este eliminată pedeapsa cu închisoarea pentru cei care sunt la prima abatere şi plătesc prejudiciul plus 15 la sută din suma totală prejudiciată (sumă mărită de la 100.000, la un milion de euro). Într-adevăr, cei care sunt prinşi a doua oară (dar numai în termen de 5 ani de la prima faptă) sunt pasibili de închisoare. Legea este mai blândă cu evazioniştii, faţă de proiectul iniţial şi, totodată, faţă de legea acum în vigoare. Amendamentul care a introdus punctele 1-4 de la articolul 10 a fost introdus de senatorul Partidului Social Democrat, Ionel-Dănuţ Cristescu.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.