Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Pe 26 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a fost invitat la emisiunea politică HotSpot, realizată de Hotnews, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Una din întrebările adresate premierului a fost despre importanța numirii unui director în fruntea Serviciului Român de Informații (SRI). Trebuie menționat că, în acest moment, SRI nu are director de mai bine de un an – de când Eduard Hellvig a demisionat – fiindcă Președintele României, Klaus Iohannis, nu a propus nici un alt candidat la conducerea instituției.
Astfel că, premierul Marcel Ciolacu a declarat: (sic!) ,,șefii serviciilor sunt votați în Parlamentul României, nu îi propune Președintele. Trebuie să îi intre în cap Președintelui României acest lucru. (…) avizul pentru propuneri se ia în CSAT, iar cei din CSAT trebuie să îi spună Președintelui.”
Vom consulta Constituția României, legile privind securitatea națională, precum și procedura de numire a directorilor serviciilor de informații, apoi vom verifica atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit art 6 al Legii nr.51/1991 (republicată) privind siguranţa naţională a României, serviciile desemnate pentru activitatea de informații sunt Serviciul Român de Informații (SRI) pe teritoriul țării, Serviciul de Informații Externe (SIE) în străinătate, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) pentru protecția demnitarilor români și străini în România, precum și structuri interne de informații din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justitiei.
Aceste instituții sunt membre ale Consiliului Suprem de Аpărare a Țării (CSAT), condus de președintele României, per Legea nr. 415/2002.
Potrivit art 5, pct. 2, lit. h) din Constituția României, Parlamentul este autoritatea care are dreptul să numească directorii serviciilor de informaţii, la propunerea Preşedintelui României.
Cu toate că în Constituție, termenul de ,,servicii de informații” este folosit cu sens larg, coroborând cu art 23 al Legii nr. 14/1992 și art 6 al Legii nr. 1/1998 (republicată), este vorba despre principalele servicii de informații – SRI și SIE – pentru care conducerea ,,se asigură de către un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea preşedintelui României.” Acest lucru se regăsește și în stenogramele ședințelor comune din Parlament, privind numirea directorului curent SIE, Gabriel Vlase (iulie 2018), și a fostului director SRI, Eduard Hellvig (martie 2015).
Mai mult, propunerea făcută de către președintele României, Klaus Johannis, referitoare la Gabriel Vlase, în calitate de director SIE, este disponibilă pe site-ul Președinției, precum și cea a fostului director SRI, Hellvig.
În ceea ce privește atribuțiile CSAT, conform art 4, pct. 28, lit. h) din Legea nr.415/2002, Consiliul poate numi şi revoca din funcţii, în cazurile şi condiţiile stabilite de lege. Mai mult, potrivit aceleiași Legi, hotărârile în cadrul CSAT-ului se adoptă în unanimitate, per art. 6, pct. 3. Totodată, aceste hotărâri au caracter de secret de stat, și sunt semnate de Președintele acestuia, adică Președintele României, cum este statuat în art. 12, pct. 1.
Numirea directorului SPP, cu rang de secretar de stat, potrivit art 7 din Legea nr. 191/1998, se face de către preşedintele României, la propunerea CSAT. Mai jos se regăsește decretul emis de fostul președinte al României, Traian Băsescu, privind numirea lui Lucian Pahonțu, în funcția curentă de director SPP (decembrie 2005).
Conducerea structurii interne de informații din Ministerul Apărării Naționale, Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), este, potrivit art 15, pct. 3 al Legii nr. 346/2006 (republicată) asigurată de ,,un director general, cadru militar în activitate. Directorul general este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.”
În aceeași măsură, și conducerea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI), potrivit art 8, pct. 1 din OUG nr. 76/2016 (modificată), ,,Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit și eliberat din funcție de către ministrul afacerilor interne. Numirea și eliberarea din funcție se fac cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.”
Cu toate că hotărârile CSAT privind învestirea directorilor DGIA și DGPI nu sunt publice, actualul director general DGIA este Petru Băiceanu, iar directorul general DGPI este Tiberiu Dumitrache.
Există și cazul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), serviciu subordonat CSAT-ului, care, potrivit Legii nr. 92/1996, este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de CSAT, la propunerea președintelui acestuia, adică președintele României. Mai jos se regăsește numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan, în funcția de director STS (mai 2020).
Declarația lui Marcel Ciolacu este trunchiată.
Este adevărat că Parlamentul este autoritatea care numește șefii serviciilor prin vot, însă doar pe cei ai SRI și SIE, iar aceștia sunt votați după ce au fost inițial propuși de către președintele României.
În cadrul CSAT se propune directorul SPP, numit apoi în funcție de către preşedintele României. Totodată, se dă avizul pentru directorii structurilor interne de informații din cadrul MApN și MAI, propuși de miniștrii corespondenți, precum și pentru directorul STS, propus de Președintele CSAT, adică președintele României.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.