Ce verificăm?

Ce cheltuieli s-au făcut cu investițiile, salariile și pensiile în semestrul I din fiecare an, în perioada 2020-2024.

Verificare

Informațiile despre investițiile pe care statul român le face sunt publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), în execuția bugetară. Potrivit MF, cheltuielile pentru investiții includ cheltuieli de capital și cele aferente programelor de finanțare din surse interne și externe. 

Investiții

Guvernul Orban – PNL, cheltuieli în pandemie

În primele șase luni din 2020, când pandemia de COVID-19 a avut efecte puternice în România, investițiile erau în valoare de 16,12 miliarde de lei, adică 8,42% din toate cheltuielile făcute de stat. 

Deși în comparație cu investițiile din prezent suma este mică, în acea perioadă de criză nu exista un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care să se absoarbă sume imense din fonduri europene, dar s-a înregistrat „cel mai înalt nivel al cheltuielilor pe primele 6 luni din ultimii 10 ani”, conform MF.  

O parte din investiții erau făcute în contextul măsurilor luate pentru combaterea pandemiei. Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 266,16 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

În ceea ce privește salariile plătite din banii statului, pentru bugetari, acestea însumau 27,84% din totalul cheltuielilor (53,3 mld lei). În cadrul acestor cheltuielilor s-au acordat și stimulente de risc pentru COVID-19. 

Banii pentru asistență socială, care în mare parte sunt acordați pentru pensii, au fost 36,16% din totalul cheltuielilor.

Conform MF, evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de „majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei” și a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, printre altele.

Guvernul Cîțu – PNL și USR, creștere a fondurilor europene

În prima jumătate a anului 2021 s-au înregistrat investiții de 21,35 miliarde de lei, adică 10,16% din totalul cheltuielilor. Încă din această perioadă se observă o creștere a fondurilor europene post-aderare, arată MF în nota execuției bugetare. 

Tot în contextul pandemiei de COVID-19 s-au efectuat investiții de 178,47 milioane lei pentru achiziționarea de produse. 

În schimb, cheltuielile cu salariile au însumat 55,71 miliarde de lei, adică 26,5% din total, unde au fost incluse stimulente de risc pentru COVID-19 sau sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19.

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

*Atât în 2020, cât și în 2021, au fost necesare și prioritare investițiile și măsurile pentru combatera pandemiei de COVID-19, iar alte proiecte de investiții au avut de suferit din cauza situației de criză.

**În 2020 și 2021, statul a făcut plăți pentru măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Acestea au fost incluse în sumele pentru asistență socială.

Este relevant și că, în timpul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și statele membre au început să pregătească un mecanism pentru recuperarea țărilor după criza cauzată de urgența sanitară. În cadrul acestui mecanism, țările UE și-au redactat planuri naționale pentru redresare și reziliență, unde planifică reforme și programe prin care să se dezvolte pe mai multe componente. În baza acestui plan, care a fost elaborat în perioada 2020-2021, România va primi fonduri rambursabile și nerambursabile în valoare totală de 28,5 mld euro. 

Guvernul Ciucă 2022 – PNL și PSD, primul an după criza sanitară

În prima jumătate a anului 2022, Guvernul era condus de coaliția PNL-PSD (nu de un singur partid), iar prim-ministru era Nicolae Ciucă. Atunci, statul român a înregistrat cheltuieli cu investiții în valoare de 21,01 mld lei, adică 8,75% din total. 

În această perioadă nu s-au mai făcut investiții privind pandemia de COVID-19, însă se punea „cap la cap” Planul Național de Redresare și Reziliență. În perioada respectivă au început să apară și primele cheltuieli în baza PNRR, însă sumele erau mici (10,9 milioane de lei).  

De asemenea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au însumat 58,33 mld lei (24,28% din total) și asigurările sociale 87,88 mld lei (36,59%), fără să mai fie acordate stimulente din cauza COVID-19. 

Guvernul Ciucă 2023 – PNL și PSD, fonduri europene din PNRR

În primul semestru al anului 2023, statul român a înregistrat cheltuieli cu investiții în valoare de 32,8 miliarde de lei, adică 11,72% din totalul cheltuielilor înregistrate de MF. 

Și aici se observă o creștere a fondurilor externe nerambursabile, inclusiv a fondurilor din PNRR (care sunt în valoare de 1.555,9 milioane de lei). De menționat încă o dată că acest mecanism a fost elaborat și aprobat înainte de instalarea Guvernului Ciucă (și, implicit, Ciolacu).

De asemenea, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost în valoare de 63,08 mld lei (adică 22,53% din total), iar cele cu asigurările sociale de 97,77 mld lei (34,92%). 

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr.168/2022.

Guvernul Ciolacu – PSD și PNL, beneficiar masiv al fondurilor din PNRR

În prima jumătate de an din 2024, când executivul este condus de Marcel Ciolacu (PSD), dar este în continuare format atât din PSD, cât și din PNL, s-au făcut cheltuieli cu investițiile în valoare de 46,27 de miliarde de lei, adică 13,64% din totalul cheltuielilor. 

Important de menționat este faptul că în acest an multe dintre investiții sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care s-a lucrat pe parcursul ultimilor ani, nu doar în aceste 6 luni și nu din partea unui singur partid. 

Vedem că, în execuția bugetară, în lunile ianuarie-iunie 2024, sunt incluse cheltuieli de 7,18 miliarde de lei făcute în baza PNRR: 

– Proiecte cu finanțare din sumele pentru asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR: 2.731,6 milioane de lei

– Proiecte cu finantare din sumele aferente componentei de imprumut a PNRR: 4.453,8 milioane de lei 

În ceea ce privește salariile bugetarilor, acestea sunt în valoare de 77,65 de miliarde de lei, adică 22,89% din cheltuielile totale, mai mari decât cele din guvernarea anterioară. 

Banii alocați pentru asistență socială au fost în primul semestru din 2024 în valoare de 109,76 mld lei, în creștere față de anul anterior, dar reprezintă 32,36% din totalul cheltuielilor. 

Procentajul din cheltuielile totale este mai mic decât în anii anteriori, însă începând din 1 septembrie 2024, când se face recalcularea pensiilor, statul român va acorda mult mai mulți bani pentru componenta de asistență socială.

Recalcularea pensiilor

Factual.ro a scris într-o verificare anterioară că normele de aplicare a noii legi a pensiilor (Lege 360/2023) au fost aprobate de Guvernul Ciolacu (PSD) pe 28 februarie și că vor exista creșteri semnificative de pensii pentru „cei care au muncit și au contribuit mai mult” la sistem, conform unui anunț al Ministerului Muncii.

Aceste creșteri vor veni la nouă luni după ce pensiile au fost deja majorate, prin indexarea lor cu inflația (așa cum prevede legea) la 1 ianuarie 2024, în ciuda problemei deficitului bugetar și a avertizărilor reprezentanților Fondului Monetar Internațional (FMI).

Într-un comunicat de presă, FMI a transmis că deși „pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și generează venituri suplimentare”, se estimează „deficite bugetare de peste 6% din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile noii legi a pensiilor.” 

Specialiștii au precizat și că vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile, care ar putea duce din nou la scumpiri și cheltuieli mai mari pentru populație.

Planul Național de Redresare și Reziliență

În urma crizei COVID-19, la nivelul UE a apărut Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), care reprezintă un instrument temporar și un element central al NextGenerationEU. 

Prin intermediul mecanismului, Comisia strânge fonduri împrumutând pe piețele de capital. Aceste fonduri sunt apoi puse la dispoziția statelor sale membre, pentru a pune în aplicare reforme și investiții ambițioase. 

Conform Comisiei Europene, mecanismul a intrat în vigoare la 19 februarie 2021 și finanțează reformele și investițiile realizate în statele membre ale UE până la 31 decembrie 2026. 

Pentru a beneficia de sprijin în cadrul mecanismului, guvernele UE au prezentat planuri naționale de redresare și reziliență, care evidențiază reformele și investițiile pe care le vor pune în aplicare până la sfârșitul anului 2026, cu jaloane și ținte clare. 

Cronologia PNRR în România

Așa cum Factual.ro a mai scris aici, adoptarea Planului Naţional de Redresare a reprezentat o procedură complexă, formată din mai multe etape:

* În noiembrie 2020, MIPE a publicat un prim document de referinţă cu privire la PNRR. Iniţial, planul avea în vedere doar trei piloni. În 3 februarie 2021, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat calendarul dezbaterilor publice pentru actualizarea PNRR.

* În 9 martie 2021, componentele planului au fost transmise pentru prima dată Comisiei pentru afaceri europene (din Parlamentul României).

* În 7 aprilie 2021, Guvernul României a prezentat oficial primul draft al Planului Național de Redresare și Reziliență (aflat încă în etapa negocierilor).

* În 26 mai 2021, înainte de a fi transmis Comisiei Europene, a avut loc o prezentare finală a PNRR și o discuție în Parlamentul României pentru a ține seama de opiniile opoziției.

* În 28-30 mai 2021, a fost definitivat textul planului de redresare, ținând cont de ultimele modificări. 

* În 31 mai 2021, PNRR a fost depus oficial în sistemul informatic al CE. La această dată au fost publicate şi anexele.

* În 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat o evaluare pozitivă a PNRR-ului, România putând primi astfel 14,2 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

La planul de redresare și reziliență al României s-a mai lucrat și în 2023, când a fost modificat pentru a include un capitol REPowerEU, în contextul războiului din Ucraina. PNRR-ul modificat a fost evaluat pozitiv de Comisia Europeană în 21 noiembrie 2023. Finanțarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde EUR (14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi).

Explicații

Astfel, vedem că PNRR-ul a fost elaborat în timpul guvernării lui Florin Cîțu (PNL), când guvernul era format din PNL și USR, iar ministru al Fondurilor Europene era Cristian Ghinea (USR).

Modificările din 2023 au fost făcute în timpul guvernării coaliției PSD-PNL, când premier era Nicolae Ciucă (PNL), ministrul Finanțelor era Marcel Boloș (PNL), iar ministrul Fondurilor Europene era Adrian Câciu (PSD). 

Din perioadele analizate anterior, observăm că primele cheltuieli în cadrul PNRR au început să apară în semestrul 1 din 2022, doar că aceste sume erau mici. 

În semestrul 1 din 2023 investițiile PNRR au crescut puțin, dar cele mai multe proiecte au început în 2024. Această evoluție este normală, având în vedere că elaborarea unor proiecte de investiții – de la faza de idee până la execuție și plăți efective – poate să dureze mai mult timp. 

Deși cele mai multe investițiile în PNRR au fost realizate în timp ce Marcel Ciolacu era prim-ministru, PNRR-ul a fost realizat pe parcursul unei perioade mai îndelungate, iar la elaborarea acestuia au lucrat în special miniștrii PNL și USR. 

Investițiile totale ale statului în primul semestru din 2024 au însumat 46,27 mld lei, însă dacă scădem cele 7,18 mld lei din PNRR, suma ajunge la 39 mld lei și diferența nu mai este atât de mare față de anul anterior. 

Ca procent din totalul cheltuielilor din perioada ianuarie-iunie 2024, investițiile ar fi de 11,5%, aproximativ la fel ca în anul 2023, dar mai mare decât în anii anteriori. 

Problema deficitului bugetar

Având în vedere că Marius Budăi susține că guvernul Ciolacu a luat măsuri bune în ceea ce privește finanțele, nu putem să neglijăm evoluția deficitului bugetar din primele șase luni din 2024. 

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, iar în România această diferență a fost problematică în ultimii ani (află mai multe de aici). Practic, statul cheltuie mult mai mulți bani decât poate să producă. 

Pe parcursul primelor șase luni, în anii 2020-2024, deficitul bugetar în România a evoluat în felul următor: 

S1 2024: 3,6% din PIB

S1 2023: 2,34% din PIB

S1 2022: 1,71% din PIB 

S1 2021: 2,96% din PIB

S1 2020: 4,17% din PIB

Așadar, vedem că în anul 2024 gaura din buget a statului român a fost mai mare decât în toți ceilalți ani, cu excepția anului 2020, când a izbucnit pandemia de COVID-19. 

Concluzie

Declarația deputatului PSD este trunchiată. Investițiile din primul semestru din 2024 sunt semnificativ mai mari decât în anii anteriori, însă Marius Budăi omite că PSD și PNL se află împreună la guvernare. Fostul ministru al Muncii ignoră și faptul că, începând din 2020, România a avut de suferit din punct de vedere economic din cauza pandemiei de COVID-19, iar din 2022 din cauza războiului de la graniță, dintre Ucraina și Rusia. 

Chiar dacă investițiile sunt mai mari, și cheltuielile cu pensii și salarii au crescut. Ca procent din totalul cheltuielilor, banii acordați salariilor și pensiilor în 2024 sunt totuși mai puțini, însă situația s-ar putea schimba după recalcularea pensiilor, măsură care este problematică pentru gaura din buget deja existentă. 

De asemenea, multe investiții înregistrate în 2024 fac parte dintr-un efort mai mare realizat de toate partidele aflate la guvernare în ultimii ani, în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență. 

*Foto: Marius Budai / Facebook