Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Într-o postare pe Facebook din 23 septembrie, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale 2024, a vorbit despre rectificarea bugetară aprobată recent de Guvern și despre evoluția cheltuielilor cu investițiile.
Geoană a susținut că investițiile sunt la fel de mari ca întotdeauna, iar veniturile din impozite și taxe sunt mai slabe decât în anul 2015.
„Matematica este relativ corectă, doar interpretarea lasă de dorit. În 2024, investim cam la fel ca în trecut, însă colectăm mai puțin și cheltuim mult mai mult. Spre comparație, în 2015 investițiile erau de 6,1% din PIB, cu un deficit de doar 1,5% din PIB, țintele europene fiind atunci de 3%.
Adevărul este unul singur. Deficitul bugetar a crescut din cauza exploziei cheltuielilor curente și a slabei colectări a taxelor si impozitelor. Cheltuielile cu salariile și asistența socială au crescut cu +3,8% din PIB față de 2015; cele cu dobânzile și alte cheltuieli curente, cu +1,2%. Iar pe fondul creșterii poverii fiscale pentru mediul privat, avem și o colectare mai slabă.
România are nevoie de un președinte independent, care să se asigure că oprim excesele, că luăm măsuri înainte să ajungem în situații critice și care le poate oferi românilor transparență, obiectivitate și predictibilitate”, a scris Mircea Geoană în postarea pe Facebook.
Cheltuielile cu investițiile din 2015 și 2024, încasările de impozite și taxe din 2015, respectiv 2024.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pe anul 2015 s-a încheiat cu un deficit de 1,47% din produsul intern brut (PIB). PIB-ul pentru anul 2015 a fost de 701 miliarde de lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele pentru programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 41,3 miliarde de lei, adică 5,9% din PIB.
Cu toate acestea, nu putem să comparăm execuția bugetară pentru întreg anul 2015 cu situația din prezent, având în vedere că execuția bugetară din 2024 arată ce s-a întâmplat doar în primele opt luni ale anului.
Astfel, dacă ne uităm la situația înregistrată în perioada similară din 2015, din ianuarie până în august, vedem că a fost înregistrat un excedent de 6,5 miliarde de lei (0,92% din PIB), dar investițiile erau de numai 15,1 miliarde de lei (2,2% din PIB).
În schimb, primele opt luni ale anului 2024 s-au încheiat cu un deficit de 4,57% din PIB, dar cheltuielile pentru investiții au fost în valoare de 65,03 mld lei, reprezentând 3,68% din PIB.. Produsul intern brut pentru anul 2024 este evaluat la 1768 mld lei.
În continuare am comparat sumele încasate în primele opt luni din 2015 din impozitul pe salarii și venit, contribuții din asigurări, impozitul pe profit, TVA și accize cu cele încasate în primele opt luni din 2024.
Așa cum am arătat și în graficele de mai jos, valorile nominale ale încasărilor au fost mult mai mari în ianuarie-august 2024 față de aceeași perioada din 2015.
Ca procent din PIB, încasările din impozitul pe salarii și venit, TVA și accize au fost mai mari în 2015.
Sumele colectate din impozitul pe profit au avut același procent din PIB în ambii ani, iar contribuțiile din asigurări au fost mai mari în 2024 față de 2015.
În același timp, și valoarea produsului intern brut a crescut foarte mult în toți acești ani, fiind evaluat în prezent la 1768 de miliarde de lei, cu 152% mai mare decât în 2015.
Cheltuielile de personal, adică cele cu salariile bugetarilor, au fost în ianuarie-august 2015 în valoare de 33,53 de miliarde de lei, adică 4,8% din PIB. În ianuarie-august 2024, aceste cheltuieli au fost de 105,98 de miliarde de lei, 6% ca procent din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială sunt și ele mai mari în 2024 decât în 2015. În acest an, statul român a cheltuit 146 de miliarde de lei pentru asistență socială, 8,3% din PIB. În 2015, aceste cheltuieli însumau 49 de miliarde de lei, adică 7,1% din PIB.
Așadar, cheltuielile cu salariile și asistența socială nu au crescut cu 3,8% din PIB, cum susține Mircea Geoană, ci cu 2,4% procente din PIB.
Între timp, dobânzile au reprezentat 1,1% din PIB în august 2015, iar în prezent ele reprezintă 1,3% din PIB.
De asemenea, cheltuielile curente au fost de 19,7% din PIB în ianuarie-august 2015, iar în aceeași perioadă din 2024 ele au fost de 23,8% din PIB – cu 4% mai mare.
Declarația lui Mircea Geoană este trunchiată. Deși este adevărat că anumite cheltuieli sunt mai mari în prezent decât în 2015, iar ca procent din PIB unele taxe nu se colectează în aceeași măsură, datele prezentate de Mircea Geoană sunt inexacte. De asemenea, nu putem să comparăm cele 12 luni din 2015 cu opt luni din 2024. Însă, dacă facem o comparație între perioadele ianuarie-august din fiecare an, vedem că se investește mai mult în prezent.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.