Claudiu Năsui (USR )
„2024 este anul în care avem cele mai puține microîntreprinderi din istoria microîntreprinderilor în România".
Trunchiat
Barometru Factual
Economie
Data verificării: 01.07.2024
www.factual.ro
Sursa afirmației: Camera Deputaților (45:12)

Context

Într-o intervenție în plenul Parlamentului României, privind proiectul de hotărâre privind abilitarea guvernului de a emite ordonanțe, Claudiu Năsui (USR) a acuzat Guvernul că a distrus micile întreprinderi: 

„2024 este anul în care avem cele mai puține microîntreprinderi din istoria microîntreprinderilor în România”.



Ce verificăm?

Câte microîntreprinderi există în România, în anul 2024? Câte dintre acestea sunt active? Care este anul în care România a avut cele mai puține microîntreprinderi din istoria sa.

Verificare

Conform codului fiscal, o microîntreprindere este o entitate economică care are  un număr redus de angajați și o cifră de afaceri anuală limitată. Microîntreprinderile sunt adesea înființate și operate de către o singură persoană sau de către o familie și se concentrează pe o anumită activitate sau industrie specifică.

Pe lângă alte condiții, o microîntreprindere trebuie să nu aibă venituri care să depășească echivalentul în lei de 500.000 de euro, capitalul social să fie deținut de persoane, altele decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale și să aibe minim un salariat.


Câte microîntreprinderi există în România, în anul 2024?

 

Conform datelor furnizate de ANAF,  la cererea Factual.ro, în luna aprilie 2024 erau înregistrate 619.051 de microîntreprinderi, dintre care 459.417 active, adică 74,21% din total.

Anul trecut, atât numărul total de microîntreprinderi (692.440), cât și numărul celor active (495.448) a fost mai mare decât anul acesta. Totuși, procentul celor active a fost mai mic decât în acest an, respectiv 71,55%.

Tot conform datelor ANAF, putem observa cum din anul 2018, până în prezent,  cel mai mare număr de microîntreprinderi active, raportat la numărul total al acestora, s-a înregistrat în anul 2018, când 81,46% din numărul total de microîntreprinderi erau active.

De asemenea, date mai vechi de la ANAF și Ministerul Finanțelor, obținute de publicația Profit.ro, arată că anul în care s-au înregistrat cele mai puține microîntreprinderi active  a fost anul 2011, când au existat pe piață doar 58.226 de astfel de entități.

 




Diferențele mari, explicate

 

Pentru a înțelege creșterea bruscă în anul 2013, respectiv scăderea numărului de microîntreprinderi din anul 2023, trebuie analizată legislația după care funcționează regimul microîntreprinderilor. 

În anul 2013, o hotărâre de guvern a modificat articolul din Codul fiscal ce ține de definiția microîntreprinderii. Dacă, cu un an mai devreme, legea preciza clar faptul că o microîntreprindere poate avea de la un angajat, până la 9 angajați, în 2013 acest aspect din lege a fost abrogat. Ca atare, multe entități care nu erau anterior catalogate microîntreprinderi, au intrat în această categorie, după adoptarea acestei legislații.

De asemenea, a fost modificat și pragul maxim de venituri ale unei astfel de entități. Dacă, în anul 2012, pragul era de maxim 100.000 de lei, în 2013 pragul a fost scăzut la suma de 65.000 de lei.

Modificările aduse în anul 2023 înăspresc cerințele încadrării unei persoane juridice române ca microîntreprindere, modificările fiind următoarele:

Prevederea legală anterioară stipula ca microîntreprinderile să aibă asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei microîntreprinderi. Cu alte cuvinte, o microîntreprindere poate avea maxim 3 asociați/acționari, având în vedere că o persoană trebuie să dețină obligatoriu peste 25% din titlurile sau drepturile de vot. Totuși, aceștia puteau să dețină această calitate la trei microîntreprinderi.

Anul trecut, ordonanța a modificat această cerință, iar asociații sau acționarii nu pot deține decât o singură microîntreprindere. Rămâne valabilă condiția privind deținerea a peste 25% din titluri/drepturi de vot.

Pe lângă această modificare, s-a mai introdus o nouă condiție: persoana juridică respectivă să fi depus la termen situațiile financiare anuale.

Ca atare, multe microîntreprinderi au ieșit din această categorie, pentru că nu s-au mai calificat cerințelor legale. Este de subliniat și că, anterior, multe persoane fizice profitau de avantajul fiscal și se declarau microîntreprindere, dar fără să aibă angajați și nici acționari multipli. Înăsprirea legislației a făcut, din nou, ca persoanele fizice să nu se mai poată declara microîntreprindere.

Concluzie

Afirmațiile lui Claudiu Năsui sunt trunchiate. Anul 2024 nu a fost anul în care România a avut cele mai puține microîntreprinderi, anul în care s-a înregistrat cel mai mic număr de astfel de entități fiind 2011. Este adevărat, însă, că legislația adoptată influențează decisiv numărul microîntreprinderilor înregistrate. Pe de altă parte, multe persoane fizice profitau de avantajele oferite microîntreprinderilor și se înregistrau în această categorie, deși nu aveau angajați.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.