Ce verificăm?

Ce este prevăzut în PNRR în legătură cu achiziția de locomotive și cine a realizat documentația.

Ce producători de material rulant sunt în România.

Verificare

Care este diferența între locomotivele cu 4 osii și cele cu 6 osii 

Pentru a decide ce fel de locomotive sunt potrivite, este important să știm scopul în care ele vor fi folosite. Diferența majoră constă în faptul că locomotivele pe 6 osii sunt mai greoaie și se folosesc cu precădere în transportul de marfă, pe când cele cu 4 osii sunt mai lejere, mai rapide și se folosesc pentru transportul persoanelor. 

În plus, cele pe 6 osii sunt exclusiv pe diesel, în timp ce locomotivele pe 4 osii pot fi și electrice.

Vicepreședintele Asociației Pro Infrastructura, Octavian Movilianu, a explicat, pentru Factual.ro, mai multe despre diferențele dintre cele două tipuri de locomotive.

„Locomotivele CoCo (6 osii pe boghiu) au aplicabilitate limitată. În principiu, astăzi sunt utile pentru marfă, în zone grele (ex. montan, cu declivitate ridicată). Pentru nevoia noastră la călători, o locomotivă BoBo modernă (4 osii) poate tracta lejer 16 vagoane de călători, oriunde pe rețeaua noastră. De exemplu, pentru a preveni alunecarea la frânare/demarare există astăzi tehnologii moderne asemănătoare ABS-ului la autovehicule, foarte simplist spus. Astfel, nu sunt necesare 6 osii pentru a avea aderență suplimentară cu șina. 

Locomotivele CoCo au marele dezavantaj, pe lângă al greutății (boghiuri mai mari, să acomodeze mai multe osii), că uzează șina mult mai mult în curbe, aparate de cale (macazuri) și la joante. Adică afectează infrastructura în timp. Este ușor de imaginat geometric cum se pune presiune mai multă pe șină la orice curbă/schimbare de linie (3 puncte pe un arc de cerc vs 2 puncte pe un arc de cerc). Orice intrare pe abatere la un macaz înseamnă uzură și pentru directă (direcția „înainte”). Iar acestea sunt echipament scumpe și sensibile la întreținere. 

Softronic produce astăzi exclusiv locomotive CoCo, de unde și nemulțumirea lor, când n-au putut participa la licitație”.

Similar, Traian Mazilu, directorul Departamentului Material Rulant de Cale Ferată din cadrul Universității Politehnice București, precizează că diferența majoră între cele două tipuri de locomotive constă în forța de tracțiune dezvoltată.

„(…) forța de tracțiune maximă pe care o poate dezvolta o  locomotivă cu 6 osii este mai mare decât în cazul unei locomotive cu 4 osii, considerând că ambele  locomotive sunt echipate cu același tip de motoare de tracțiune.

În ceea ce privește construcția locomotivelor, acestea sunt prevăzute cu câte două boghiuri  pentru a ușura circulația în curbă. La locomotivele pe 4 osii, boghiurile au câte două osii fiecare,  în timp ce la locomotivele cu 6 osii, boghiurile au trei osii.

Boghiurile pe trei osii au ampatamentul mai mare și de aceea forțele și uzurile suprafețelor  de rulare sunt mai mari la circulația în curbe”.

România a prevăzut dezvoltarea transportului feroviar cu locomotive pe 4 osii, încă dinainte de PNRR

Proiectele din domeniul feroviar incluse în PNRR (în Componenta C4. Transport sustenabil ) au avut la bază Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021 – 2025 realizată de Ministerului Transporturilor, în parteneriat cu Compania Națională de Căi Ferate SA. 

Cumpărarea de locomotive cu 4 osii este specificată în Analiza DNSH (Do No Significant Harm) la capitolul „Achiziţie de material rulant electric, inclusiv cu baterii, după caz”.

„Submăsura vizează achiziţia a 20 unități multiple electrice feroviare, care pot fi prevăzute, după caz, și cu baterii (Electric multiple unit – EMU) și 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sistem ERTMS/ETCS. Unitățile multiple electrice prevăzute cu baterii vor fi folosite în primul rând pe rutele parţial electrificate”, se arată în cadrul documentului. 

În analiză se menționează că achiziţia de material rulant electric este eligibilă în cadrul domeniului de intervenție 072a – Active feroviare mobile cu emisii zero/electrice din anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 2021/241, cu un coeficient de 100% pentru obiectivul privind schimbările climatice. În acest document nu se specifică numărul de osii pe care ar trebui să îl aibă o locomotivă pentru a deveni eligibilă în cadrul unei achiziții prin PNRR. 

Ghidul de contractare aferent Componentei 4 – Transport Sustenabil a fost realizat de Direcția Generală Programe Europene Transport din cadrul Ministerului Transportului și Infrastructurii condus de Sorin Grindeanu (PSD). Ghidul a fost  avizat în 14 decembrie 2022 de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus la vremea respectivă de PSD-istul Adrian Câciu.

Locomotivele vizate în această achiziție vor putea să circule cu o viteză maximă de 160 – 200 km/h şi să tracteze până la 16 vagoane de călători. Introducerea locomotivelor electrice vizează creşterea eficienţei serviciilor de transport feroviar, reducerea poluării şi creşterea vitezei de circulaţie a trenurilor pe rutele:

– Dej – Braşov – Bucureşti – Constanţa;

– Timişoara – Arad – Braşov – Bucureşti – Constanţa;

– Timişoara – Cluj – Iaşi;

– Iaşi/ Suceava – Bucureşti – Constanţa.

În 29 ianuarie 2024, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a semnat contractul „Achiziția de 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS, capabile să circule cu o viteză maximă situată în intervalul 160 km/h-200 km/h și să tracteze până la 16 vagoane de călători, destinate transportului feroviar de călători și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații, necesare funcționării în condiții optime de siguranță și confort a respectivelor locomotive” cu firmele S.C. Alstom Transport S.A. și ALSTOM Transportation Germany GmbH.

A fost singura ofertă depusă la licitație.

Potrivit SEAP, platforma de licitații publice din România, contractul a fost atribuit prin licitație deschisă, adică o procedură prin care orice companie are dreptul să depună o ofertă. 

Valoarea estimată a contractului a fost de peste un miliard de lei, dar în final contractul a fost semnat pentru suma de 767 milioane de lei fără TVA. 

În cadrul procedurii a fost depusă o singură ofertă, cea care a câștigat contractul.

Potrivit descrierii succinte a achiziției publice, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a achiziționat: 

1.  16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS, capabile să circule cu o viteză maximă situată în intervalul 160 km/h-200 km/h și să tracteze până la 16 vagoane de călători, conform cerințelor minimale specificate în Caietul de Sarcini și alte dotări conform caietului de sarcini. 
2. Mentenanță  și reparații pentru o perioadă de 20 ani. 
3. Instruirea personalului 
4. Transportul, asigurarea, punerea în funcțiune, asistența tehnică în perioada de garanție

Pentru a se putea înscrie la licitație, o firmă trebuia să îndeplinească următoarele condiții în mod cumulativ, într-o perioadă de cinci ani:

• a furnizat un număr de minim 16 produse similare;
• a prestat servicii de mentenanță de locomotive electrice, în valoarea minimă de: 80.000.000 Lei.

În caietul de sarcini există specificații concrete despre cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o locomotivă, însă nu e scris nicăieri foarte clar că locomotivele ar trebuie sa aibă patru osii:

*Captură foto Caiet de sarcini

Formularea din captura de mai sus v vizează sistemul de curățare al șinelor de cale ferată în dreptul roților locomotivei.

În afară de această precizare, caietul de sarcini nu mai specifică în niciun loc faptul că locomotivele trebuie să aibă un anumit număr de osii.

De asemenea, caietul de sarcini mai face trimitere la unele directive și regulamente adoptate de Comisia Europeană. Este vorba despre mai multe normative europene privind specificațiile tehnice ale sistemului feroviar.  (AICI, AICI, AICI), însă în niciunul dintre aceste documente nu se specifică obligativitatea la care se referă ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu în declarația verificată în cadrul acestui articol. 

În România există două firme care produc material rulant. 

• Caromet SA, din Caransebeș, produce:

Boghiuri și piese de schimb pentru toate tipurile de locomotive electrice, Diesel electrice și Diesel hidraulice; 

Boghiuri pentru toate tipurile de vagoane, tramvaie și metrou;  

• Softronic, din Craiova, produce trei tipuri de locomotive, toate cu 6 osii:

Transmontana, Phoenix și Retrofit.

Concluzie

Declarațiile ministrului Sorin Grindeanu sunt TRUNCHIATE. Condițiile din PNRR au fost impuse în legislatura lui Sorin Grindeanu și nu există nicio prevedere din partea Comisiei Europene ca achizițiile de material rulant, finanțate prin PNRR, să vizeze doar locomotivele cu 4 osii.  

*Foto: Facebook / Sorin Grindeanu