Ce verificăm?

Dacă țara noastră are cel mai mare nivel de investiții prognozate din UE, reprezentate ca procent din PIB. Ne referim strict la ceea ce își propune Guvernul să investească, pentru că ceea ce a cheltuit efectiv se va putea contoriza abia la finalul acestui an.

Verificare

Într-un document în care se oferă detalii despre situația economică a României, publicat de Ministerul Finanțelor în februarie, se menționează că investițiile publice vor fi bugetate la 6,9% din PIB în 2024, fiind finanțate în mare parte prin programe ale Uniunii Europene (UE). 

Prognoza Comisiei Europene

Ulterior, în 15 mai, Comisia Europeană a anunțat prognoza economică pentru fiecare stat membru, iar pentru România, principalele previziuni sunt următoarele: 

– Creșterea produsului intern brut (PIB) real va fi de peste 3% în anul 2024, iar investițiile rămân „robuste” 

– Investițiile publice ca pondere în PIB vor rămâne, în linii mari, stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și a utilizării fondurilor Mecanismului de Redresare și Reziliență

– Deficitul bugetar, în continuare o problemă apăsătoare, va crește la aproximativ 7% din PIB în 2024 și 2025, conform prognozei UE, din cauza creșterii cheltuielilor bugetare

– Riscurile la adresa perspectivelor bugetare sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile statului.

Prognoza Băncii Europene de Investiții

Despre situația investițiilor publice se vorbește și într-un raport al Băncii Europene de Investiții (BEI). Documentul arată că Mecanismul pentru Redresare și Reziliență  (prin intermediul căruia țările și-au creat Planuri Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) va finanța o creștere semnificativă a investițiilor guvernamentale, în special în țările mai mari. 

Aceste fonduri constituie o pondere foarte mare din PIB pentru România și Grecia, iar ponderea investițiilor guvernamentale finanțate cu acestea depășește creșterea proiectată pentru Bulgaria, Lituania, Slovacia și Franța. 

În schimb, investițiile publice în Estonia, Cipru, Polonia și Ungaria sunt de așteptat să fie mai mici din 2023 până în 2026.

Astfel, conform datelor prezentate în cadrul raportului (pag. 73), investițiile publice ca procent din PIB în România, care țin de programele de stabilitate și convergență, sunt următoarele: 

– În 2023: 5,2% din PIB 

– În 2024: 5,5% 

– În 2025: 6,3% 

– În 2026: 7%

Estimări similare în 2024, sau chiar mai mari, sunt și pentru Grecia (5,4%), Letonia (5,9%) și Slovenia (5,5%). De menționat este faptul că nu s-au oferit date concrete pentru fiecare țară membră UE în parte. 

De asemenea, reprezentanții BEI arată și că în România investițiile din PNRR au avut cel mai mare impact în buget, din întreaga Uniune.

*Sursă: raport BEI

Probleme la atribuirea contractelor

Chiar dacă nivelul de investiții este unul foarte mare, așa cum evidențiază și reprezentanții europeni, asta nu înseamnă că România nu întâmpină probleme. 

Datele privind achizițiile publice arată și că există dificultăți cu care se confruntă unele țări în cheltuirea fondurilor PNRR, fiind în special „cazul țărilor care au primit o pondere mare de fonduri în raport cu PIB-ul lor, și anume Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Portugalia și România”. 

În aceste țări atribuirea unor contracte pentru proiectele din PNRR a durat mai mult, întârzierile în utilizarea fondurilor agravându-se în 2023 față de 2022. 

„Pentru țările care au primit o pondere mare din fondurile Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, 40% dintre contracte au fost semnate după 13 săptămâni în 2022, dar doar 31% în 2023”, precizează sursa citată. 

În ceea ce privește nivelul resurselor primite din Mecanismul de Redresare și Reziliență și din Politica de Coeziune, Grecia se află pe primul loc cu cel mai mare procentaj, urmată de România. 

*Sursă: raport BEI

Probleme care ar putea împiedica realizarea bugetului de investiții

România are o problemă istorică în a realiza bugetele de investiții pe care și le propune. Factual.ro a mai analizat această situațșie în trecut, cel mai recent referitor la o declarație a lui Nicolae Ciucă. Am arătatm, atunci, că execuțiile bugetare (adică suma cheltuită cu adevărat pe investiții) a fost constant mai mică decât alocările bugetare (adică suma prevăzută la începutul anului pentru investiții), în ultimii ani.

De asemenea, nu este de neglijat nici faptul că nu ne putem baza pe toată suma din PNRR pe care Guvernul și-o propune, dacă nu ne îndeplinim țintele și jaloanele agreate. A treia tranșă din PNRR este, în acest moment, blocată, iar Comisia Europeană spune că nu va reanaliza cererea de plată decât la finalul lunii iunie, ceea ce reduce semnificativ șansele ca cerea numărul patru să fie depusă și finanțată anul acesta.

Concluzie

Declarația ministrului Marcel Boloș este trunchiată. Este adevărat că nivelul investițiilor prognozate este unul foarte mare în România, însă, conform estimărilor europene, acesta nu este cel mai mare din „întregul bloc european” în 2024, țara noastră fiind depășită cel puțin de Letonia. Estimările Ministerului Finanțelor arată că România va avea în 2024 (în total) investiții bugetate de 6,9% din PIB, în mare parte din fonduri UE, iar raportul BEI prezintă o situație în care, prin fondurile europene, investițiile ajung la 7% din PIB abia în 2026. Anul acesta s-ar situa la sub 6%. 

În plus, România are o problemă cu credibilitatea bugetară pe partea de investiții (în mod recurent, execuția bugetară este sub nivelul prognozat). De asemenea, cel puțin în cazul PNRR, România este întârziată cu cererile.