Tudorel Toader (Fost Ministru al Justiției)
„Doamna Kovesi nu a fost revocată anul trecut pentru că DNA viza politicieni corupți. A fost revocată pentru că DNA încălca legea. Curtea noastră constituțională a stabilit asta.”
Fals
Barometru Factual
Justitie
Data verificării: 11.03.2019
www.factual.ro
Sursa afirmației: Republica

Context

Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi este unul dintre candidații cu cele mai mari șanse pentru funcția de procuror-șef european la noul Parchet European (EPPO).

În acest context, Financial Times a publicat pe 7 martie 2019 o scrisoare trimisă de Tudorel Toader, în care acesta afirmă:

Doamna Kovesi nu a fost revocată anul trecut pentru că DNA viza politicieni corupți. A fost revocată pentru că DNA încălca legea. Curtea noastră constituțională a stabilit asta.

Ulterior, Ministrul Justiției a declarat că scrisoarea a fost trimisă în numele guvernului.

Ce verificăm?

Dacă decizia Curții Constituționale spune că Laura Codruța Kovesi a fost revocată pentru că DNA încălca legea.

Verificare

Compentența CCR

Înainte de a prezenta elemente de conținut ale deciziei Curții Constituționale a României (CCR) care face referire la fosta șefă a DNA, este necesar să vedem ce tip de cauze intră în competența acesteia.

Pentru acest aspect, pagina oficială a Curții Constituționale face trimitere la competențele acesteia, astfel:

Articolul 146 din Constituția României stabilește atribuțiile Curții Constituționale, respectiv:

  • se pronunță asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora
  • se pronunță asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale
  • se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului
  • hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele
  • soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice
  • veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului
  • constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului
  • dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României
  • veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
  • verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni
  • hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic
  • îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii, respectiv Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și care vizează aspecte de conducere administrativă, de organizare a referendumului.

Deci, Curtea Constituțională are atribuții în verificarea aspectelor care țin de :

  • constituționalitatea/neconstituționalitatea diverselor acte normative( legi, ordonanțe, tratate sau acorduri internaționale, regulamente ale Parlamentului)
  • aspecte privind soluționarea conflictelor de natură constituțională între autoritățile publice.

În acest sens, Curtea Constituțională nu are atribuții în stabilirea legalității sau ilegalității unor acte, altfel spus în exercitarea justiției.

Justiția se realizează, conform art. 126 alin (1) din Constituție, de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege.

Ce spune decizia Curții Constituționale

Decizia Curții Constituționale nr. 358/2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, este cea care a dus la revocarea șefei DNA.

Prin urmare, însăși titlul deciziei în cauză face trimitere directă la una dintre  atribuțiile Curții Constituționale. Mai exact, cea prevăzută în art. 146 pct. e).

Decizia arată că declanșarea procedurii de revocare a Laurei Codruța Kovesi a fost început în  22 februarie 2018 și are la bază Raportul privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție, din care rezulta că Laura Codruța Kovesi „și-a exercitat și își exercită în mod discreționar funcția, deturnând activitatea de combatere a corupției și instituția pe care o conduce de la rolul său constituțional și legal”

E important de menționat că judecătorii de la CCR nu au analizat, în luarea deciziei lor, raportul Ministerului Justiției privind activitatea DNA.

Raportul „nu reprezintă o evaluare a activității DNA” ci „reprezintă luarea de poziție a ministrului justiției, determinată de rolul său constituțional” privind activitatea managerială desfășurată de procurorul-șef al DNA.

Raportul arată că Tudorel Toader a cerut revocarea lui Kovesi exclusiv pe motive legate de management (conform art. 51 și art. 54 din legea 303/2004). Nu a cerut revocarea pentru că exista vreo sentință definitivă care să constate că DNA a săvârșit vreo ilegalitate.

Același temei legal este menționat și de decizia CCR la punctul 95. Astfel ipotezele exclusive în care ministrul justiției poate propune revocarea sunt:

  • în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
  • în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
  • în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Decizia CCR, mai arată la pct. 93, că „actele procurorului în situații individuale/concrete ale activității sale judiciare nu sunt supuse niciunui control al ministrului justiției, ci procurorului ierarhic superior sau instanței judecătorești competente, după caz, tocmai pentru că autoritatea ministrului justiției nu vizează și se delimitează de această ipoteză.”

În final, judecătorii CCR constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs propunerii de revocare și impune președintelui să emită decretul de revocare.

Curtea Constituțională a luat această decizie pentru că în refuzul de revocare a procurorului-șef DNA, Președintele României a invocat  lipsa de „oportunitate” a măsurii propuse (pct. 7 din decizie). Judecătorii menționează că „actul trebuie să consfințească regularitatea sau lipsa de regularitate a procedurii, și nu oportunitatea sau lipsa de oportunitate a acesteia. (pct. 116)”.

Concluzie

Afirmația lui Tudorel Toader este falsă. Decizia Curții Constituționale privind revocarea din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție nu dezbate ilegalitățile comise de DNA. Conform Curții Constituționale, un astfel de aspect nu intră în controlul ministrului Justiției, ci al procurorului ierarhic superior sau instanței judecătorești competente.

Curtea decide asupra conflictului constituțional creat de felul  în care Președintele României a motivat refuzul de a face revocarea.

Mulțumim cititorilor pentru această propunere de verificare.

SUBIECTE CONEXE

SEO optimized by sem.ro SEO agency.