Ce verificăm?

Cât de grave au fost defecțiunile la autostrada Sibiu-Deva, autostradă de care Victor Ponta spune că e mândru.

Verificare

Contractul pentru Autostrada Sibiu-Deva (în fapt, autostrada Orăștie-Sibiu, așa cum apare în documentele oficiale) a fost semnat în octombrie 2011 și a avut o valoare totală de peste 3 miliarde de lei.

Lungimea totală a autostrăzii este de 82 de kilometri. Trei dintre tronsoane au fost date în folosință în luna decembrie 2013.

Lotul 3, între Săliște (jud. Sibiu) și Cunța (jud. Alba) a întâmpinat numeroase probleme în execuție, care au dus la amânarea repetată a termenului de finalizare.

Presa a relatat despre alunecările de teren din zonă, dar și despre defectele de construcție, înainte ca aceasta să fie finalizată. Chiar și constructorul a avertizat autoritățile că nu poate termina drumul rapid în termenul prevăzut (așa cum arăta, la vremea respectivă, un raport obținut de Digi24). Vectorul de imagine fusese anticipat însă de ministrul Transporturilor din Guvernul Ponta, Ioan Rus, care a declarat, cu câteva zile înainte: „Mergem la vot pe autostradă!”

În 14 noiembrie 2014, cu exact o zi înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, la care, potrivit sondajelor, Victor Ponta era favorit în acel moment, autostrada a fost totuși inaugurată.

Specialiștii avertizau însă asupra numeroaselor probleme ale tronsonului, care nu avea un certificat de recepție a lucrărilor (așa cum reiese și dintr-un raport ulterior al Ministerului Transporturilor).

Ca să evite întrebările legat de defecțiunile pe care autostrada le-ar avea, fostul prim-ministru a ajuns pe tronson cu un autocar în care au fost invitați doar anumiți reprezentanți ai presei și nu a coborât în punctul zero al lotului, acolo unde era așteptat. 

Șoferii au putut circula mai puțin de zece luni pe tronsonul de 22 de kilometri dintre Săliște și Cunța. Degradările asfaltului au continuat accelerat, deși fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus era optimist „traficul se va desfășura în condiții de siguranță”  conform unei declarații care se regăsește și acum pe site-ul Ministerului Trnsporturilor.

În septembrie 2015, tronsonul a fost închis total, pentru evitarea unei catastrofe.

O lună mai târziu, Corpul de Control al Ministrului Transporturilor a publicat un raport asupra erorilor comise de CNAIR, în relația cu constructorul autostrăzii și subliniază în mod repetat că autoritatea română a interpretat defectuos contractul și legislația, oferindu-i avantaje antreprenorului în solicitarea de sume suplimentare și eventuale despăgubiri. 

Documentul arată și că Salini Impregilo primise deja, la data deschiderii autostrăzii, aproape 95% din suma prevăzută în contract, deși lucrările nu erau nici pe departe terminate.

Pentru că autostrada se afla încă în garanție, constructorul a fost somat să remedieze defecțiunile. În schimb, reprezentanții Salini Impregilo au început să transmită semnale că problemele vin încă din faza de proiectare și că terenul pe care a fost construit drumul rapid este îmbibat cu apă. Singura soluție găsită a fost demolarea în întregime a unui tronson de 200 de metri, o măsură nemailuată pentru nicio altă autostradă din România. Este, de altfel, tronsonul cu cele mai multe probleme din întreaga rețea de drumuri a Companiei Naționale de Drumuri (CNAIR) și singurul căruia i se dedică o secțiune specială pe site-ul instituției.

După demolarea parțială a autostrăzii, lucrările se opresc, iar CNAIR reziliază contractul cu constructorul, în ianuarie 2015. Două luni mai târziu, Compania decide să refacă autostrada în regie proprie, o nouă premieră pentru rețeaua de autostrăzi din România.

Imaginile aeriene demonstrează încă o dată că nu a fost vorba de simple reparații, ci de refacerea în întregime a unui tronson:

În august 2016, Compania de Drumuri publică un raport în care subliniază nu mai puțin de 12 greșeli de execuție în construcția autostrăzii Săliște-Cunța, confirmând, astfel, toate avertismentele prealabile ale specialiștilor.

Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar de urmărire penală pe numele directorului de la acea vreme al CNADNR (instituție care și-a schimbat denumirea în CNAIR). Narcis Neaga, care a decis că autostrada poate fi inaugurată în 14 noiembrie 2014, a fost cercetat pentru abuz în serviciu. Dosarul a fost clasat trei ani mai târziu.

Bucata demolată și refăcută, în regie proprie, de Compania de Drumuri (CNAIR), a fost redeschisă traficului în octombrie 2016. Un an mai târziu, instituția a emis un comunicat în care admite noi alunecări de teren, într-o altă zonă, iar deteriorările sunt puse în seama fostului constructor, care între timp își luase toate utilajele de pe șantierul autostrăzii (după darea în folosință, lucrările au continuat la terasamente, sisteme de drenaj și pe versanți).

Constructorul autostrăzii Săliște-Cunța a primit aproape 603 milioane de lei, fonduri guvernamentale și europene, din totalul de 604,7 milioane prevăzuți în contract. În aprilie 2017, Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris a decis că antreprenorul este îndreptățit la alte 83 de milioane de lei. CNAIR a contestat decizia la Curtea de Apel București, care a admis cererea.

Concluzie

Afirmația lui Victor Ponta este falsă. Deși inaugurată, autostrada nu a fost nicidecum finalizată în mandatul său.