Ce verificăm?

1. Cursul istoric al Euro
2. Prețul Energiei în Europa
3. Inflația în ultimii 20 de ani
4. Investițiile publice după 2010
5. Banii alocați pentru sănătate și educație

Verificare

Să le cercetăm pe rând.

Cursul istoric al EURO îl găsim pe site-ul Băncii Naționale a României. Am extras datele pentru seriile zilnice în perioada 2005-2019 și am aflat că cel mai mare curs al euro a fost în 25 ianuarie 2019. Adică în această zi a trebuit să scoatem din buzunar 4.7648 lei pentru un euro. La polul opus, adică cel mai mic curs, a fost în 2 iulie 2007, când un euro ne-a costat 3.1112 lei. Datele ne mai arată că din 2005, prețul unui euro a crescut gradual.

Pentru perioada de dinainte de 2005, nu am reușit să găsim online seriile zilnice, dar le-am găsit pe cele lunare. Orișicum, 25 ianuarie 2019 rămâne maximul istoric.

Prețul energiei în Europa

Pentru electricitate, conform unei statistici făcute de Eurostat, cel mai mare preț plătit de consumatorii casnici pentru electricitate, în prima jumătate a lui 2018, a fost conform Eurostat, în Danemarca (0,3126 EURO/ kWh).Cel mai mare preț plătit de consumatorii industriali pentru electricitate, în prima jumătate a lui 2018, a fost conform Eurostat, în Germania (0.1499 EURO/ kWh).

Gazul natural pentru consumatorii casnici, conform aceluiași Eurostat, a fost cel mai ieftin în România ( 0.03 EURO per kWh), în prima jumătate a lui 2018, iar cel mai scump a fost în Suedia ( 0.11 EURO per kWh). Pentru consumatorii industriali, cel mai mare preț a fost plătit în Finlanda, iar cel mai mic în Belgia (0.03 EURO per kWh).

Rata Inflației în ultimii 20 de ani

Vom lua perioada 1999-2019 și adunăm datele de la Institutul Național de Statistică (INS)  și de la Eurostat.

Conform INS, există următoarele tipuri de rate de inflație:

Rata lunară a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă.

Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o
medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu baza în lanţ din care se scade baza de
comparaţie egală cu 100.

Rata medie anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent. Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100. La rândul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază (octombrie 1990 = 100).

Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100.

Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Rata se calculează pe baza produsului indicilor lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100. Din acest produs exprimat în procente, se scade 100.

Având în vedere faptul că Victor Ponta susține că avem cea mai mare rată a inflației din ultimii 20 de ani, căutăm statistică despre rata anuală a inflației. Cifrele pe care le-am găsit la INS (pentru perioada 1999-2017)  ne arată că anul cu cea mai mare rată anuală a inflației a fost 1999: 45,8%  și de atunci a scăzut lent până în 2005, când o dată cu denominarea monedei naționale a scăzut mult.

Pentru 2018, BNR prognoza în noiembrie 2018, o rată de maxim 3.5 %. Pentru 2019, nu există încă rata anuală a inflației, ea fiind prognozată de BNR la maxim 3.5%

Investițiile publice după 2010

Pentru a vedea care este evoluția investițiilor publice efectuate, trebuie să ne uităm la trei tipuri de cheltuieli bugetare efectuate care apar în execuția bugetară din fiecare an.

a) Investițiile făcute din banii publici naționali. Acestea apar în bugete sub denumirea de cheltuieli de capital.

b) Cheltuielile din fonduri europene sunt considerate tot investiții, cu excepția subvențiilor pentru agricultură. În buget, apar sub două denumiri:

– Titlul VIII „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”

– Titlul X „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”

c) Cheltuielile din fonduri rambursabile, cum ar fi cele de la instituții precum Banca Europeană de Investiții (în buget apar sub denumirea  de Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă la Titlul XI (2010-2014) și la Titlul XII (2014-2018).

Ne uităm la cât s-a cheltuit pentru investiții și comparăm cu PIB-ul. Aflăm că perioada 2010-2018:

• Anul în care investițiile au însemnat cel mai mare procent din PIB a fost anul 2015: 6.14%.
• Anul în care investițiile au fost cele mai mici, comparativ cu PIB-ul a fost anul 2016: 3.93%
• În 2018, investițiile au însemnat 4.12% din PIB.

Banii alocați pentru sănătate și educație după 2010

Am folosit ca surse de date informațiile de pe Eurostat, Ministerul Finanțelor și data.gov.ro. Situația arată ca mai jos, cu mențiunea că pentru 2018 nu am putut verifica informațiile pentru că nu există date finale încă.

Comparând datele existente, observăm că în 2017, cheltuielile pentru educație au atins cota cea mai mică din 2010 încoace: 2,67% din Produsul Intern Brut. Pentru sănătate, am cheltuit în 2017, 3,93% din PIB, dar anul în care s-au cheltuit cei mai puțini bani a fost 2012.

Concluzie

Afirmațiile lui Victor Ponta sunt parțial false – acesta are dreptate cu faptul că cifrele stau prost în ceea ce ține de indicatorii economici, însă exagerează plasând aceste cifre ca fiind cele mai proaste din ultimii zece-douăzeci de ani.