Pe 7 iulie 2021 Victor Ponta, președintele PRO România, invitat într-o emisiune televizată, a declarat:
„Când era PSD la guvernare, datoria era la fel sau scădea – eu, de exemplu, am plătit datoria făcută la FMI de domnul Băsescu – când vin cei de dreapta (Boc și-așa mai departe), crește”.
Dacă datoria României a scăzut în guvernările PSD și a crescut în guvernările de dreapta.
Din 1990 până în 2020, România a fost condusă de guverne de dreapta timp de aproape 16 ani și de guverne de stânga timp de 13 ani și jumătate.
Datoria guvernamentală a României, ajunsă, în aprilie 2021, la suma de 526.698,5 de milioane de lei, a cunoscut, în ultimii 30 de ani, perioade de creștere, scădere și relativă stabilitate. Site-ul de profil tradingeconomics.com a analizat evoluția datoriei României (datele coincid cu cele prezentate de institutul european de statistică, Eurostat):
Astfel, în timpul guvernelor de dreapta din perioada 1996-2000, conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu (guvern tehnocrat), datoria guvernamentală a crescut de la 10,6% din PIB în 1996, la 22,5% în 2000.
În timpul guvernului PSD din perioada 2000-2004, condus de Adrian Năstase, datoria a scăzut de la 22,5% la 18,9%, deși, în 2001, a suferit o creștere de până la 25,9% din PIB.
În timpul guvernelor de dreapta din perioada 2004-2012, conduse de Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, datoria a scăzut, de la 18,9%, la 11,9% până în 2007, suferind ulterior o creștere de până la 37,1%, în 2012. Perioada coincide însă cu criza economică („Marea Recesiune”) izbucnită în 2007, care s-a resimțit la nivel global.
Când Victor Ponta a ajuns premier în 2012, datoria țării reprezenta 37,1% din PIB. Când acesta a părăsit Palatul Victoria, în 2015, datoria țării crescuse ușor, la 37,8% din PIB. Punctul culminant al guvernării sale a fost atins în 2014, când datoria a ajuns la 39,2% din PIB.
Guvernarea PSD din perioada 2017-2019, condusă de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, a supervizat o relativă stabilitate în ceea ce privește modificarea datoriei. De la 37,3% din PIB, cifră „moștenită” de la guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, a scăzut la 35,3%, în 2019.
Preluarea guvernării de PNL, în 2019, a fost urmată de izbucnirea pandemiei de Covid-19, care a pornit în China, în februarie 2020. Efectele negative asupra economiei României pot fi ușor observate – datoria țării, în 2020, sub guvernarea Orban, a crescut până la 47,3% din PIB.
Este de remarcat că economia României a urmat, în ultimii 30 de ani, trendurile globale. Odată ce etapele critice ale celor două mari crize din ultimii 15 ani, Marea Recesiune și Pandemia de Covid-19, au fost depășite, economia țării a revenit pe creștere, iar în 2021 pare să se întâmple același lucru.
Totodată, România se află printre țările UE cu cele mai mici valori ale datoriei. În anul pandemic 2020, datoria în UE a ajuns la o medie de 90,7%, cu Grecia, Italia și Portugalia înregistrând cele mai mari valori dintre țările europene.
Se observă, de asemenea, că toate țările europene, fără excepție, și-au crescut datoria guvernamentală, între 2019 și 2020.
Afirmația lui Victor Ponta este falsă. Datoria guvernamentală a țării a fost influențată mai degrabă de contextul economic european și mondial decât de culoarea partidelor aflate la guvernare.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.