Pe 22 august, Victor Ponta – fost premier și președintele Pro România – a sugerat că PSD și PNL au făcut „blat” și a declarat, printre altele, că:
„PSD a votat Guvernul Orban PNL și toate legile aberante ale acestuia.”
Dacă PSD a votat Guvernul PNL și toate legile propuse de acesta.
Potrivit Constituției României, „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe”, și nu legi. Însă pentru ca o ordonanță de urgență adoptată de Guvern să devină lege, aceasta trebuie să treacă prin Parlament pentru a fi adoptată, sau respinsă, după caz.
Site-ul Camerei Deputaților și a Senatului are secțiuni dedicate inițiativelor legislative care și-au încetat procedura fiind ori promulgate legi, ori respinse sau retrase.
Ne-am uitat după proiectele de legi depuse de Guvern, în special după cele aprobarea de OUG-uri depuse din noiembrie 2019 până prezent. Referitor la inițiativele legislative respinse ale Guvernului am găsit, spre exemplu că:
Precizare: Din păcate, rezultatele finale ale votului nu arată cum a fost acesta desfășurat pe partide. De altfel, toate voturile exprimate de către parlamentari vizavi de proiectele legislative, din 23 martie și până în prezent, nu mai valabile în formula detaliată pe partide.
Regulamentul activităţilor comune ale Camera Deputaţilor şi Senatul arată că „acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului (…) sunt supuse procedurii votului secret cu bile”(art.47).
Așadar nu putem verifica prin sistemul de vot electronic ce votat fiecare deputat sau senator.
În noiembrie 2019, guvernul condus de Ludovic Orban a primit votul de încredere a 240 de parlamentari, din tot același număr exprimat, potrivit ședinței comune a Parlamentului. Potrivit G4media, au votat pentru și parlamentari PSD, parlamentari independenți, plecați de la PSD, dar și de la Pro România.
Spre exemplu, de la PRO România au votat „pentru” deputații Mircea Banias, Liviu Ioan Balint, Sorin Cîmpeanu, Daniel Constantin, Florea Damian sau Emilia Meirosu.
Iar de la PSD au votat cel puțin cinci parlamentari – printre care deputații Cristina Burciu, Remus Borza, Marius Bota, Elena Hărătău sau senatorul PSD Eugen Gioancă. O listă poate fi găsită în stenograma ședinței.
În martie 2020, a fost votat al doilea guvern condus de Ludovic Orban. Conform datelor din stenograma ședinței din 14 martie, au votat 309 parlamentari, iar rezultatul a fost de 286 voturi „pentru”, 23 voturi împotrivă și nicio abținere.
Potrivit deputatul USR Cătălin Drulă care a publicat atunci pe pagina de Facebook cifre estimative de prezență (total Camera Deputaților și Senat), PSD a avut cel puțin 178 voturi din 202 membri, iar PRO-RO a avut 10 voturi din 21 membri.
Guvernul condus de Ludovic Orban nu ar fi reușit să adună numărul de 286 voturi „pentru” fără parlamentarii PSD – chiar dacă toți membri celorlalte partide au votat, și ei, pentru. Însă, din nou, din cauza faptului că votul este secret, nu putem știi categoric de ce partide aparțin parlamentarii care au susținut Executivul PNL.
Într-o analiză, Digi24 spune însă că „voturile PSD au fost decisive pentru învestirea guvernului, după ce mulți parlamentari liberali nu au fost prezenți din cauză că s-au aflat în autoizolare”. Iar însuși Marcel Ciolacu a anunțat atunci pe Facebook, în timpul votului, că PSD votează guvernul într-o situație de criză.
Afirmația președintelui Pro România Victor Ponta este trunchiată. Este adevărat că PSD a votat guvernul Orban, însă uită că și membri ai Pro România au votat „pentru” în noiembrie 2019.
Totodată, avem cazuri când PSD a votat împotriva inițiativelor legislative ale Guvernului PSD. Trebuie precizat că voturile exprimate de către parlamentari vizavi de proiectele legislative nu mai sunt disponibile în formula detaliată pe partide.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULTSEO optimized by sem.ro SEO agency.