Ce verificăm?

Dacă demisia din Camera Deputaților este singura formă legală prin care deputatul Blăjuț să nu poată beneficia de indemnizația pentru limita de vârstă acordată parlamentarilor.

Verificare

Indemnizația pentru limita de vârstă (pensiile speciale pentru parlamentari, așa cum sunt ele cunoscute în spațiul public) a fost introdusă prin Legea nr. 357 din 23 decembrie 2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006. Concret, art. 1 introduce un nou capitol în Statutul deputaților și senatorilor. Capitolul X^1, numit „Indemnizaţia pentru limită de vârstă,” a devenit Capitolul XI, în urma republicării.

Astfel, conform noului art. 49, deputații și senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. De indemnizație beneficiază şi deputaţii şi senatorii care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de parlamentar.

Indemnizația se acordă în limita a 3 mandate, conform unui calcul care presupune o înmulțire simplă: produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. În cazul mandatelor incomplete, se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar.

Înțelegem, așadar, că întreruperea unui mandat de parlamentar nu duce automat și la pierderea indemnizației pentru limita de vârstă, aceasta obținându-se conform legii începând cu luna următoare depunerii cererii la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz. În ceea ce privește cererea, art. 49 din Legea nr. 96/2006 precizează:

(10) Cererea pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se depune la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.

Practic, pentru a dispune de Dreptul la indemnizația pentru limita de vârstă, parlamentarii trebuie să depună o cerere la Secretariatul general al camerei din care fac parte. Se înțelege, astfel, că în cazul în care nu depun cerere, parlamentarii nu pot beneficia de acest drept. În cazul domnului Blăjuț, situația prin care dumnealui nu duce la capăt, integral, primul mandat de parlamentar, îl poate pune în imposibilitatea de-a primi „pensia specială,” în baza condiției limitative din art. 49, alin. 4. Alte cazuri în care un parlamentar nu poate beneficia de acest drept se regăsesc la art. 50:

Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Trebuie să menționăm că, în cadrul aceleiași ședințe, deputatul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz i-a atras atenția colegului său asupra erorii pe care o face.

Concluzie

Declarația dlui Viorel-Ionel Blăjuț este parțial falsă. Parlamentarii nu-și pierd dreptul la indemnizație pentru limită de vârstă prin demisie, ci prin nesolicitarea acestui drept sau în urma condamnării definitive pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute în Codul Penal. În cazul concret al dlui Blăjuț, aflat la primul mandat, neîndeplinirea integrală a mandatului (curmat prin demisie) este doar o modalitate prin care dumnealui își pierde dreptul la „pensia specială.”