Verificăm cât de adevărate sunt declarațiile politicienilor și postările virale de pe rețelele sociale.
Pe 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe de presă, Viorica Dăncilă- candidatul PSD la Președinția României l-a acuzat pe Klaus Iohannis, contracandidatul său, că nu vrea să dezbată. Aceasta a făcut o introducere în care a pus accent pe comparația realizărilor pe diverse domenii între mandatul său de premier și mandatul lui Klaus Iohannis de președinte. Acest „bilanț comparativ” a acoperit și domeniul sănătății.
Viorica Dăncilă a afirmat că a făcut următoarele lucruri:
„Am crescut salariile medicilor. Am dotat spitalele județene cu aparatură modernă. Mă refer la computere tomograf și aparatură de rezonanță magnetică. (…) Am achiziționat peste 800 de ambulanțe noi. Am finalizat licitația pentru achiziționarea de incubatoare pentru toate maternitățile din țară.”
Apoi, a precizat că:
„Singurul lucru pe care l-a făcut Klaus Iohannis în domeniul sănătății a fost să afecteze programul de rezidențiat, a blocat Guvernul, a blocat numirea ministrului pentru Educație și astfel a realizat ce știe cel mai bine – să blocheze”.
Verificăm bilanțul pe sănătate făcut de Viorica Dăncilă și acțiunile sale ca premier, respectiv ale lui Klaus Iohannis ca președinte.
Un lucru trebuie spus din capul locului. Președintele României nu are atribuții în domeniul politicilor de sănătate. Sigur, acesta poate da mesaje pe această temă, poate avea niște acțiuni în domeniu (dar doar cu cooperare inter-instituțională cu Parlamentul sau Guvernul).
Politica din domeniul sănătății nu este în mandatul Președintelui, după cum se poate și vedea din această analiză privind atribuțiile Președintelui.
De altfel, dacă ne uităm la promisiunile Vioricăi Dăncilă și la programul său de candidat la Președinție, observăm că nu a inclus măsuri în domeniul sănătate. Deci, a știut care sunt atribuțiile Președintelui.
Vom verifica totuși și pe conținut bilanțul făcut de acesta în domeniul sănătății.
Au crescut prin:
Aceste modificări au fost operate prin două legi trecute prin Parlament, unde PSD avea majoritate. Însă Viorica Dăncilă susține, în aceeași conferință de presă că nu i se pot imputa acțiunile Parlamentului din această perioadă (întrebată fiind de modificările la legile justiției) pentru că ea nu a fost și nu este membru al Parlamentului României.
Cât privește OUG 91/2017, cu modificările operate de Guvern, acestea au fost realizate în mandatul premierului PSD Mihai Tudose.
Afirmația privind dotarea spitaleleor județene cu aparatură de rezonanță magnetică și computere tomograf trebuie pusă în contextul unui acord de împrumut între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Proiect BIRD 8362 – RO). Potrivit evaluărilor Guvernului, în perioada martie – decembrie 2018 au fost livrate şi instalate 14 computere tomograf, 21 RMN şi 21 PACS în majoritatea Spitalelor Judeţene de urgenţă sau clinice din ţară și au fost cheltuite 17,5 milioane Euro.
Dacă ne uităm însă pe website-ul programului, observăm că încă nu sunt finalizate achizițiile pentru toate spitalele județene, în 28 iunie 2019 fiind lansată o procedură pentru încă două spitale. Așadar, da, au fost făcute unele dotări în această zonă, dar nu toate spitalele județene au beneficiat deja de acestea și, în plus, licitațiile sunt realizate în cadrul unui împrumut contractat încă din 2014.
Dacă ne uităm pe pagina Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, există o licitație din 2017 pentru un acord-cadru pentru ambulanțe. Însă, potrivit celor mai recente declarații ale coordonatorului IGSU, Raed Arafat, aceste ambulanțe „vor veni”.
Raportul de implementare a programului de guvernare pe 2018, publicat în aprilie 2019 vorbea de asemenea de “300 buc. ambulanţe tip B 4×2 în valoare de 109.553 mii lei (FEN); 122 buc. ambulanţe tip B 4×4 în valoare de 46.376 mii lei (120 din FEN și 2 din buget de stat)”
Pe website-ul oficial de achiziții publice, prin intermediul căruia a fost și realizată licitația pentru achiziționarea incubatoarelor, contractul nu apare ca fiind atribuit, iar unele dintre loturi sunt chiar anulate:
Viorica Dăncilă a amestecat, pe lista realizărilor, măsuri îndeplinite când aceasta încă nu avea nicio putere de decizie (înainte de a deveni premier și fără a fi membru în Parlamentul României). Așadar, pentru o imagine completă privind bilanțul în domeniul sănătății este corect să ne raportăm inclusiv la promisiunile din programul de guvernare prezentat în alegerile generale din decembrie 2016 și cu care partidul său a câștigat mandatele care au dus inclusiv la numirea sa ca premier. Printre principalele promisiuni neonorate regăsim:
După cum am mai arătat într-o altă verificare pe Factual.ro, examenul de rezidențiat nu a fost blocat de faptul că nu a numit Klaus Iohannis un ministru al Educației. Soluția a fost găsită la nivel legislativ în Comisia de Educație a Senatului, iar Senatul a adoptat, în şedinţa plenului din 22 octombrie 2019, în unanimitate, propunerea legislativă pentru modificarea OG 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, prin care s-a stabilit o modalitate de a soluționa „criza rezidențiatului”.
Afirmațiile făcute de Vioricăi Dăncilă privind bilanțul pe sănătate sunt trunchiate. În primul rând, politicile în domeniul sănătății nu fac parte din mandatul președintelui României, deci nu se pot compara acțiunile sale cu ale unui premier. Apoi, la realizările detaliate, aceasta oferă date incomplete și amestecă măsuri luate în afara mandatului său cu măsuri îndeplinite în anii în care a fost ea la guvernare.
De asemenea, aceasta manipulează prin omisiune. Bilanțul său nu face vreo referire la promisiunile rămase doar pe hârtie în programul de guvernare. Alege însă să dea vina pe Iohannis pentru blocarea examenelor de rezidențiat printr-o afirmație trunchiată.
Acest fact-check este produsul exclusiv al efortului echipei Factual. Într-o lume plină de dezinformări, ne bucurăm să putem contribui la informarea corectă a publicului.
AJUTĂ-NE SĂ FACEM MAI MULT
SEO optimized by sem.ro SEO agency.