Ce verificăm?

Veniturile la bugetul de stat din anii 2016 și 2018 și ce diferență procentuală este între acestea, ponderea veniturilor în PIB din aceiași doi ani, precum și ce creștere procentuală a avut PIB în 2018, comparativ cu 2016.

În plus, o să verificăm și de ce spune Viorica Dăncilă cu atâta încredere că Executivul ei a reușit într-un singur an ce alte guverne nu au atins într-un mandat întreg.

Verificare

Vom folosi ca surse de date Bugetele Generale Consolidate, făcute publice, la finalul fiecărui an, pe site-ul Ministerului Finanțelor. Dar, pentru a vedea dacă datele vehiculate de premier sunt așa de bune, ne vom uita și la alți ani.

Îi luăm pe rând.

• 2016 și 2018

Vedem, încă de la primul rând, că față de 2016, PIB-ul a crescut în 2018 cu 164.100 milioane de lei, asta însemnând 25,19%.

Totuși, trebuie menționat că în noiembrie anul trecut, Guvernul a modificat din pix PIB-ul.

Comisia de Prognoză l-a majorat de la 945 miliarde de lei la 950 miliarde de lei și i-a redus ritmul de creştere aşteptat pentru 2018 de la 5,5% la 4,5%.

Asta după ce îl majorase deja de la 908 miliarde de lei, cât anunțase Guvernul inițial că va fi, la acele 945 miliarde de lei.

Pe scurt, majorarea PIB-ului făcută de Comisia de Prognoză (CNP) se explică prin modi­ficarea defla­torului PIB – care este „o inflaţie“ a PIB-ului, unde cu cât deflatorul este mai mare, cu atât creşterea reală a PIB-ului este mai mică. Asta s-a întâmplat pentru că a existat o creştere a preţu­rilor pentru com­ponentele care intră în calculul PIB – de la 4,3% la 5,9%, explicată de Ziarul Financiar aici.

Iar prognozele pe „creșterea reală a PIB” le găsim pe site-ul CNP.

Prognoza 2016 – 2020

Prognoza 2017 – 2021

Prognoza 2018 – 2022

După cum vedem, estimările pentru creșterea reală a PIB se schimbă constant. Nu e ceva neobișnuit.

Mai departe, dacă ne uităm la venituri, acestea au crescut în 2018, comparativ cu 2016.

Totuși, în 2018 nu au crescut doar veniturile, ci și cheltuielile. Și, e important de menționat că dacă în 2016, ele însemnau 31,9% din PIB, în 2018 au ajuns la 34%.

Creșterea veniturilor și a cheltuielilor merg mână-n mână și e un lucru destul de normal, dacă ne uităm la bugetul României din ultimii, spre exemplu, cinci ani.

În patru din cinci cazuri, atât veniturile, cât și cheltuielile au crescut. Excepția face anul 2016, anul guvernării Executivului Cioloș, care a avut venituri mai mici decât anul precedent, dar a reușit să aibă cheltuieli mai mici decât în 2015.

Revenind la anii pe care-i compară premierul, îi dăm dreptate că veniturile au crescut în 2018 față de 2016, dar ceea ce uită Dăncilă să spună este că și cheltuielile au crescut în 2018 față de 2016.

Ea mai uită și că în 2018, deficitul bugetar a fost mai mare ca în 2016, ajungând la 2,88%
de la 2,41%.

De obicei, astfel de comparații, precum cea prezentată de premierul Viorica Dăncilă, se fac de la an la an, și nu din doi în doi ani, acest lucru reprezintând „creșterea reală a PIB”, menționată la începutul verificării.

E o practică deja bine cunoscută a actualului Guvern să-și compare realizările cu cele ale Guvernului anterior și nu tot cu ale sale, așadar, menținând, și noi, această alegere bi-anuală, pentru că vrem să înțelegem dacă o astfel de evoluție este sau nu una normală sau una pe care Executivul o prezintă mai exagerată decât este, luăm alți doi ani pe care-i punem în balanță.

• 2011 și 2013, doi ani cu două guverne diferite. Observăm că în 2013 a scăzut deficitul bugetar cu aproape două procente, în timp ce veniturile și cheltuielile raportate la PIB au scăzut și ele.
  

• 2015 – se remarcă prin faptul că deficitul bugetar a fost de doar 1,47%. Asta în timp ce veniturile au reprezentat 33,1% din PIB, iar cheltuielile 34,6% A fost un an mai bun decât 2011, 2013, și chiar și 2016, măcar din punct de vedere al deficitului.
• 2017 – datele din acest an nu-i sunt așa favorabile premierului. Față de 2018 trecut, PIB-ul a crescut cu 12,7%, veniturile au crescut, dar au crescut și cheltuielile. E important de asemenea, că deficitul bugetar a fost același: 2,88%

Concluzie

Putem admite că declarația premierul Viorica Dăncilă este parțial adevărată, pentru că aceasta alege să prezinte cifre prin care actuala guvernare să arate onorabil, comparându-se, cu bună știință, cu un an destul de încercat.