Ce verificăm?

Dacă premierul României beneficiază de imunitate.

Verificare

Membrii guvernului au protecție fundamentată în două acte legislative: în primul rând sunt protejați de articolul 109 alin. (2) din Constituție,în sensul că nu pot fi urmăriți penal fără cerere din partea Camerei Deputaților, a Senatului ori a președintelui țării. 

Apoi, legea privind responsabilitatea ministerială (art.6 și art.13) arată că membrii guvernului pot fi urmăriți penal, doar cu încuviințarea Camerei Deputaților sau Senatului. Legea, în acest context, aduce reglementări de procedură speciale în explicarea cadrului prevăzut de Constituție.

Aceeași lege arată că membrii guvern răspund pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției (art. 10, 11). 

Imunitatea este instituită ca o protecție împotriva presiunilor în luarea deciziilor, față de celelalte puteri în stat. De exemplu, în cazul parlamentarilor (puterea legislativă) față de puterea executivă și de cea puterea judecătorească.

Acestea sunt cele trei puteri în stat: puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească. Iar imunitățile sunt menite să fortifice principiul separației puterilor în stat, care se regăsește în articolul 1 al Constituției României.

Parlamentarii și președintele României au imunitate, lucru prevăzut prin articolul 72 și articolul 84 din Constituția României. Parlamentarii nu pot  pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea camerei din care fac parte, iar Președintele României are imunitate totală pe durata mandatului.

Magistrații sunt protejați în acte normative specifice, astfel – art. 94 alin. 1 Legea 303/2004 protejează judecătorii de la instanțele ordinare și procurorii, care nu pot fi percheziționați, reținuți, arestați preventiv sau arestați la domiciliu fără încuviințarea CSM. Judecătorii de la Curtea Constituțională sunt protejați prin Legea 47/1992, care în articolul 66 menționează că aceștia nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concluzie

Afirmația lui Vioricăi Dăncilă este falsă. Deși articolul din Constituție care conferă imunitate miniștrilor nu conține cuvântul imunitate, cum este cazul imunității parlamentare sau a imunității Președintelui României, protecția de care beneficiază aceștia este similară. 

Practic, atât Constituția, cât și legile conferă, protecție puterii executive, puterii legislative și puterii judecătorești, astfel încât să fie ferite de imixtitudini unele față de altele și, prin aceasta, să se întărească principiul separației puterilor în stat.