Ce analizăm?
O postare a Adinei Alberts care reia o temă favorită a conspirației – mașina care merge cu apă există, a fost inventată, dar nu va intra niciodată în producția de serie, pentru că marile concernuri petroliere se opun.
Postare a ajuns la aproape 720.000 de vizualizări, are 4100 de share-uri și mii de comentarii.
Postarea inițială a fost distribuită de mii de ori. Unele dintre redistriburi au strâns, la rândul lor, alte câteva mii de vizualizări – Comunitatea 50 plus, aproape 120.000.
Nu au lipsit nici redistribuirile care fac apel la Teoria Conspirației.
“NU se vrea, eco inseamna sa vinda globalistii porcariile lor scumpe si nu ca intereseaza de planeta!”, a scris Florescu Marinela (Lupul Dacic) și a distribuit postarea Adinei Alberts.
Există mașina care merge cu apă?
Mitul mașinilor alimentate cu apă apare ca un apendice, la fiecare creștere de preț a carburanților. Deseori conectată cu teoria conspirației care susține că magnații petrolului nu vor lăsa niciodată ca o astfel de invenție să fie folosită în viața de zi cu zi.
Mașinile alimentate cu apă pur și simplu nu există. Și, probabil, nici nu vor exista vreodată. De ce? O explică foarte simplu inginerii de la Institutul Tehnologic din Massachusetts, SUA:
”Utilizarea apei pentru alimentarea mașinilor este, din păcate, doar un vis. Știm cu toții că apa nu poate „arde”, așa cum o fac combustibilii tradiționali (fosili), dar orice speranță de a extrage energie din ea, într-un alt mod, poate fi zdrobită de chimie.
O moleculă de apă conține trei atomi: un atom de oxigen și doi atomi de hidrogen, care se leagă împreună ca niște magneți. Potrivit lui Wai Cheng, profesor de inginerie mecanică și director al Sloan Automotive Lab (unde face cercetări despre performanța și emisiile motoarelor, știința arderii și conversia energiei), ruperea acelor legături va necesita întotdeauna mai multă energie decât veți primi înapoi”.
Cu alte cuvinte, chiar dacă cineva ar încerca să desfacă H2O, ar folosi mai multă energie decât ar produce.
În 2008, în pragul unei alte crize a combustibilului, într-un interviu pentru PCWorld.com, John Paul, purtător de cuvânt al Automobile Association of America, spunea “All of these devices look like they could probably work for you, but let me tell you they don’t” (trad. „Toate aceste dispozitive par că funcționează, dar eu vă spun că nu”).
Apa poate fi folosită în motoarele mașinilor pe hidrogen, dar deocamdată tehnologia nu este suficient dezvoltată. “Apa este o parte importantă a altor tehnologii, mai realiste, cum ar fi mașinile cu pile de combustie cu hidrogen, care sunt deja pe drumuri, a declarat Timothy Lipman, co-director al Centrului de Cercetare pentru Durabilitate a Transporturilor de la Universitatea din California, Berkeley, pentru inverse.com. Totuși, susține Lipman, „nu vei turna niciodată apă în mașina ta”.
Ce a descoperit Bordeianu?
Românul Gheorghe Bordeianu este doar unul dintr-o listă lungă de inventatori care susțin că au descoperit mașina care merge cu apă.
Primul care a susținut că a inventat un carburator care funcționează cu apă a fost Charles Garrett, în 1935.
Un caz celebru este cel al lui Stanley Meyer. În anii 80, Meyer a declarat că a reușit să pună în mișcare un buggy doar cu apă. Nu a oferit însă prea multe detalii tehnice privind modul în care a făcut-o. În 1996 a fost acuzat de fraudă și înșelăciune de o instanță din Ohio.
În 2002, Genepax Water Energy System, o companie japoneză, prezenta lumii mașina sa care merge doar cu apă. Compania nu a dezvăluit care este tehnologia, ci a lăsat doar să se înțeleagă că este vorba de o propulsie pe hidrogen. Iar hidrogenul era produs printr-o reacție chimică între apă și hidruri metalice. Conceptul nu s-a materializat niciodată într-o mașină produsă în serie.
Conform buletinului publicat de OSIM, invenția lui Gheorghe Bordeianu se referă la un grup generator de emulsie hidrogenată, de dimensiuni mici şi putere mare, cu consum de electricitate redus, utilizat pentru producerea unor emulsii hidrogenate, cu aplicație în diferite domenii.
Despre acest principiu, revista de știința Popular Mechanics menționa:
“Este nevoie de exact aceeași cantitate de energie pentru a separa acei atomi de hidrogen și oxigen din interiorul celulei de electroliză ca cea produsă de recombinarea lor în interiorul celulei de combustie. Legile termodinamicii nu s-au schimbat, în ciuda oricărui hype pe care îl citiți pe vreun blog sau agregator de știri. Scădeți pierderile de căldură din motor și alternator și celula de electroliză și pierdeți energie, nu o câștigați – punct”.
Profesorul de la MIT, Wai Cheng, a declarat pe 17 iunie, pentru AFP, că o mașină nu poate fi pusă în mișcare doar cu apă, fără a utiliza alte surse convenționale sau regenerabile de energie. “Poți folosi electricitatea să scoți hidrogenul din apă, care poate fi folosit apoi ca și combustibil. Dar folosind direct electricitatea este mult mai eficient”.
De altfel, chiar buletinul OSIM descrie invenția lui Bordeianu ca având nevoie de electricitate – prin urmare, modelul de motor produs de el nu este propulsat de apă. Motoarele care folosesc direct electricitatea pentru propulsie (și nu pentru o reacție secundară de extragere a hidrogenului din apă) sunt deja în circulație.
Ce înseamnă 5.000 de km?
Postarea susține că mașina inventată de Bordeianu (și care nu există nici măcar ca prototip) ar putea parcurge 5.000 de kilometri, cu doar 3 litri de apă. Am demonstrat deja că propulsia doar pe bază de apă nu este posibilă, din punct de vedere chimic. Dar, ca să ne dăm seama de enormitatea acestei comparații, trebuie să ne imaginăm ce înseamnă 5.000 de kilometri.
Distanța dintre București și Rovaniemi, localitate turistică cunoscută drept ”casa lui Moș Crăciun” și aflată în interiorul cercului polar, este de doar 3.592 de kilometri.
Între București și Nursultan, capitala Kazahstanului, este, pe asfalt, de 4.358 de kilometri.
Spre vest, până la Lisabona, de la București sunt 3.901 km.
Spre sud, poți ajunge până în capitala Sudanului, la Khartoum, în 4.799 km.
În linie dreaptă, 5.000 de kilometri înseamnă distanța dintre București și Uganda.