Odată cu incendiile din toată Europa, au apărut și zvonurile cum că acestea nu ar fi un efect al încălzirii globale, ci ar fi fost puse de piromani. Astfel de zvonuri au fost lansate și de Gheorghe Piperea, prin postarea:
Un articol din 2021 al Agenției Europene de Mediu arată că schimbările climatice au crescut riscul apariției incendiilor forestiere, deși suprafețele afectate de incendii din zona mediteraneană sunt din ce în ce mai mici. Graficul arată că incendiile reprezintă totuși o problemă recurentă:
Cu toate acestea, incendiile din acest an depășesc media ultimilor 15 ani în ceea ce privește suprafețele afectate:
Comisia Europeană recunoaște că a crescut frecvența perioadelor de secetă, fenomen cu efecte în cascadă: „(secetele – n.r.) reduc nivelul apei râurilor și al apelor subterane, încetinesc creșterea copacilor și a culturilor, conduc la creșterea atacurilor dăunătorilor și favorizează incendiile forestiere” (caseta 1).
În acest sens, în 2022, au fost atinse temperaturi record în Europa:
-18 iulie a fost cea mai călduroasă zi din Franța din ultimii 19 ani, iar 27 din 146 stații meteorologice au înregistrat noi temperature maxime
-în Londra s-a înregistrat temperatura maximă de 39,8 grade, iar Berlin, Dublin, Ljubljana, Stockholm, Zagreb și Roma au înregistrat cele mai mari temperaturi din ultimii 40 ani
–Portugalia a avut parte de o maximă istorică pentru luna iulie, 47 grade.
Matthew Jones, cercetător în climatologie la University of East Anglia spune că „Valurile de căldură și seceta sunt exacerbate de schimbările climatice și sunt cu siguranță un factor important în anii cu focare de incendii masive de vegetație, așa cum este și acest an”.
De unde au apărut ipotezele cu piromanii?
Acuzațiile de piromanie din postare fac probabil referire la o persoană care a cauzat 7 incendii în insula Mallorca din Spania. Însă aceste incendii nu au legătură cu cele din regiunile spaniole cele mai afectate de incendii de vegetație, Andalucia și Extremadura.
Incendiile din Portugalia, alături de cele din Franța, Spania și Maroc, au fost cauzate de valurile de căldură. În 13 regiuni portugheze s-au atins temperaturi maxime absolute – de exemplu, 46,3 grade în orașul Lousã din centrul țării. În plus, în iunie, înainte de valurile recente de căldură, 96% din teritoriu era deja afectat de secetă severă sau extremă. Portugalia a fost afectată de incendii de vegetație și anul trecut, când temperaturile au ajuns la valori ridicate în toată zona mediteraneană. Un raport ONU de la acel moment a subliniat că „activitatea umană a cauzat încălzirea globală”. În 2017, 62 oameni au murit în urma unui incendiu din centrul țării. Investigațiile au arătat că incendiul a pornit de la un copac lovit de fulger în timpul unei furtuni uscate.
Sute de locuitori și turiști au fost evacuați din Estul insulei Lesbos din Grecia, după declanșarea unor incendii în zone cu terenuri agricole, arbuști și pini (specie foarte inflamabilă). Grecia a mai fost afectată de incendii de vegetație în ultimii ani, iar experții susțin că valurile de căldură reprezintă cauza principală. Temperaturile extreme au produs incendii și anul trecut în nordul Atenei. În aceeași zonă, în 2017, incendiile de vegetație au cauzat un număr record de decese pentru ultimul secol: 87. Incendiile au fost atunci favorizate de vremea uscată, de temperaturile ridicate și de vânt.
Totuși, în Grecia, au existat și câteva incendii cauzate de oameni, fie intenționat fie din neglijență, 9 persoane fiind arestate. Și în Franța au fost suspectate/arestate câteva persoane pentru declanșarea unor incendii.
Chiar dacă unele incendii au pornit în urma unor acțiuni umane, tocmai condițiile de climă sunt cele care au favorizat extinderea lor. Conform unui articol recent infoclima.ro, se observă „niveluri mai ridicate ale pericolului de incendii, sezoane mai lungi ale incendiilor și incendii de mari proporții și violente, cu propagare rapidă”. Valurile de căldură conduc la „adaptarea vegetației la o climă mai aridă și la un mediu prielnic pentru incendii și autocombustie (vegetație uscată, umiditate scăzută și temperatură crescută)”.
Incendiile pot fi cauzate și de acțiuni umane, care, la prima vedere, pot părea „inofensive”: o țigară aruncată într-un mediu uscat, cărbuni de grătar nestinși, gunoaie lăsate în natură (sticlele pot funcționa ca o lupă sub razele soarelui). De asemenea, o pădure deja uscată este mai vulnerabilă în fața fulgerelor, un incendiu fiind în acest caz favorizat și de curenții de aer și vântul puternic, arată experții climatologi.
Acordul reducerii emisiilor
Cât despre „diktatul CE”, este de fapt vorba despre acordul la care au ajuns statele membre UE privind o reducere a cererii de gaze cu 15% pentru iarna 2022-2023. Scopul acordului este de a face economii pentru situația în care Rusia ar întrerupe aprovizionarea cu gaze. Iar pentru că Germania este cel mai mare consumator de gaz rusesc din UE, ministrul german al Economiei a negociat acorduri cu țările vecine, pentru livrări de gaz în momente de criză.
În concluzie, autorul postării încearcă, în mod fals, să inducă ideea că toate incendiile din Grecia, Spania și Portugalia sunt cauzate de piromani.