Analizăm postarea unui utilizator Facebook, sub forma unui live, în care se fac afirmații legate de situația de la Roșia Montana. Autorul susține că autoritățile ar fi „creat” un eveniment, fără o bază reală. Sugerează că motivul ar putea fi facilitarea afacerilor unei firme care vrea să exploateze aurul aluvionar de pe pârâul din zonă. Postarea sa a devenit virală și a alimentat o adevărată teorie a conspirației, dacă ne luăm după comentariile lăsate de alți utilizatori Facebook.

Ce s-a întâmplat la Roșia Montana?

În 1 octombrie, primarul comunei Roșia Montana a dat alarma. Potrivit ISU Alba, citat de Mediafax, edilul a sunat la 112 și a anunțat o avarie la golirea de fund la barajului de pe Tăul Mare. În noaptea de 1 spre 2 octombrie au fost emise patru mesaje Ro-alert, iar autoritățile au început evacuarea oamenilor din zona de risc. În gospodăriile din zona care ar putea fi în pericol de inundare locuiesc în total 268 de persoane, dintre care 126 s-au autoevacuat, 137 au refuzat evacuarea şi 5 persoane au fost evacuate în spaţii puse la dispoziţie de autorităţile publice. 

În paralel a început și evacuarea apei din tău, pentru a slăbi presiunea pe baraj. În dimineața zilei de 2 octombrie, șeful CNSU, dr. Raed Arafat, a sosit la Roșia Montană, pentru a evalua situația împreună cu specialiștii.

Timp de o săptămână, zeci de pompieri, jandarmi și polițiși au acționat pentru scăderea nivelului apei din tău, cu mai mult de 5 metri.

Vineri, 7 octombrie, prefectul de Alba a anunțat că oamenii evacuați se pot întoarce acasă, pentru că situația a fost stabilizată. 

Ce afirmații face utilizatorului Facebook?

Utilizatorul Facebook își construiește “demonstrația” plecând de la ideea că, de fapt, la Roșia Montană nu a existat un pericol iminent și că totul a fost o înscenare pentru a favoriza o firmă care dorește să exploateze aurul aluvionar din zonă și care, în lipsa oamenilor, și-ar putea desfășura afacerile nestingherită.

„La Gold Fm am început o discuție foarte interesantă, cu privire la anumite coincidențe ce se petrec acum și s-au petrecut un pic înainte de catastrofa, dezastrul natural, moartea care vine, ploile, vântul, surparea, tot… Spuneam că este foarte interesant cum, cu câteva luni înainte, două, primarul a fost trimis în judecată pentru corupție, a avut termen acum câteva zile, Primăria este în incapacitate de plată, are conturile blocate, adică este nenorocire la Roșia Montană. Viceprimarul a lucrat la Roșia Montană Gold Corporation. 

Nici la inundații nu s-a dus Arafat, nici la spitalele care au ars nu s-a dus, dar a venit aici dl Arafat! Faptul că a preluat comanda asupra Primăriei mi se pare foarte interesant.

Dezastru este acea groapă de un metru jumătate adâncime, diametru 60 de cm. Da, e bine. Ceva e acolo, ceva nu e ok.

(….)

Am investigat și am aflat că în iunie, anul acesta, o anumită firmă a depus un memorandum, pentru a începe să exploateze aurul din pârâul de acolo. (…) Să vedeți care e legătura cu lacul. 

Ceea ce ni se spune pe burtiere – că e dezastru și că o să moară oameni acolo -, nu se pupă cu groapa aia, cu hornul ăla și cu expertiza cu creanga. Și nu se pupă nici cu realitatea, că majoritatea oamenilor nu vor să se evacueze, că nu percep un pericol”, afirmă utilizatorul Facebook. 

Ce spun specialiștii? “Riscul s-a redus, nu s-a anulat”

Dr. ing. Costică Sofronie este cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj, Facultatea de Construcții. Predă cursul de Baraje și este expert tehnic acreditat de Ministerul Mediului. A fost director la Apele Române – Filiala Cluj. Este expertul care a evaluat rapid starea barajului, duminică, 2 octombrie. Inginerul a explicat, pentru Factual.ro, cât de gravă a fost situația la Roșia Montană, dar și ce a însemnat testul cu creanga. 

„Vă pot spune că riscul a fost foarte mare. Acum riscul s-a redus, nu s-a anulat. Barajul este vechi, cei de la mine n-au făcut nimic, l-a preluat Primăria și a făcut ceva, dar puțin, că n-a avut bani. S-a format o pâlnie de eroziune de pe coronament și până la galeria de fund. Această pâlnie duce la pierderea stabilității barajului și acesta poate aluneca, se poate prăbuși”.

Jurnaliștii prezenți la fața locului au observat că expertul s-a folosit de o creangă pentru a măsura adâncimea fisurii, lucru care a părut neprofesionist. Inginerul a explicat că acest procedeu nu a făcut parte din expertiza tehnică, ci a procedat în acest mod, într-o situație de urgență, pentru a evalua pericolul imediat.

„Toată lumea a comentat că am măsurat cu un băț. Am cerut un băț din două motive: ca să văd rapid ce compoziție are terenul și dacă a ajuns apa acolo. Nu era timp de explorări – pentru că, dacă apa ajungea acolo, era foarte grav! Vă spun că, dacă aluneca malul, era catastrofă!”, a explicat dr. ing. Costică Sofronie.

Bani pentru patrimoniu vs. bani pentru baraj

Autoarea postării atinge, în live-ul pe care îl face, și subiectul fondurilor pentru Roșia Montană. Se plânge că localitatea a atras prea mulți bani pentru patrimoniu, insinuând că aceștia ar fi trebuit folosiți pentru baraj. Însă argumentul este fals din start – banii pentru patrimoniu au fost atrași, în mare parte, de organizații neguvernamentale, în timp ce fondurile pentru baraj ar fi trebuit aduse de Primărie. Sunt două lucruri diferite, pe care autoarea postării le amestecă intenționat.

Claudia Apostol este arhitectă și unul dintre coordonatorii programului „Adoptă o casă în Roșia Montană”. Ca reprezentant al societății civile, a luptat, permanent, împotriva exploatării aurului în zonă și pentru salvarea patrimoniului unic. Activista crede că amenințarea inundării, din cauza surpării barajului, a fost una reală, care nu a dispărut încă.

„Galeria de fund este colmatată în parte inferioară, exact unde, la suprafață, a apărut o gaură – care poate părea inofensivă la prima vedere, dar care poate însemna că întreaga structură pe verticală este deranjată”, spune Claudia Apostol, rezidentă în Roșia Montană.

Evacuarea locuitorilor, măsură exagerată?

Pe scurt, răspunsul la această întrebare este nu. 
Pe larg: în evaluarea ecuației risc/beneficiu, evacuarea este măsura preventivă recomandată inclusiv în metodologia denumită ”Concepția națională de răspuns în caz de inundații”, a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Rezidentă în Roșia Montană, și Claudia Apostol crede că evacuarea populației a fost justificată: „Orice măsură de punere în siguranță e binevenită. Autoritățile au acționat luând în calcul cel mai negru scenariu. E normal când ai cel mai mic dubiu, când o structură poate fi vulnerabilă iei, în primul rând, măsuri de punere în siguranță a oamenilor”, a declarat Claudia Apostol, pentru Factual.ro.

Despre exploatările de aur aluvionar

Exploatarea aurului aluvionar a fost o îndeletnicire din cele mai vechi timpuri

 a locuitorilor din Transilvania. După închiderea exploatărilor de aur, afacerea cu aurul aluvionar a devenit atractivă. În acest moment, în județul Alba, în zona Munților Apuseni, opt firme au licență de exploatare a aurului din aluviuni. În acest an, APM Alba nu a emis niciun acord de mediu pentru exploatare de aur aluvionar. Anul trecut au fost emise 2 astfel de acorduri, în iunie și decembrie. 

Pentru solicitarea la care face referire utilizatorul Facebook, APM Alba nu a dat încă o rezoluție. 

CONCLUZIE: Afirmațiile utilizatorului Facebook sunt FALSE. Se utilizează unele informații reale, cu scopul minimizării riscului real de la Roșia Montană, ceea ce ar putea pune în pericol sute de locuitori din zona afectată.