O postare publicată la finalul lunii noiembrie de către un utilizator Facebook sugerează faptul că ONU ar plăti două trilioane de dolari anual către națiunile care declară că sunt afectate de schimbările climatice. Postarea sugerează că Organizația Națiunilor Unite ar fi intermediarul unei scheme mondiale de înșelătorie, prin care ar prelua fonduri de la statele bogate, ca să le ofere apoi statelor mai puțin dezvoltate, în scopul acoperirii unei clamate ”minciuni” a schimbărilor climatice.

Ce presupune planul de despăgubiri?

Organizația Națiunilor Unite a elaborat un plan de dezvoltare în 17 puncte, prin care își declară determinarea de a reduce din diferențele de dezvoltare dintre diferitele părți ale lumii. Printre obiective se numără principii ca Zero foamete, Egalitate de gen, Reducerea inegalităților și Fără sărăcie. La punctul 13, ONU prevede „Climate Action”, adică acțiuni pentru combaterea schimbărilor climatice.  Agenda a fost adoptată în anul 2015 și își propunea, inițial, atingerea unor obiective parțiale până în 2030.

Anul acesta, ONU a emis un raport prin care arată că agenda este pusă în pericol de câteva crize pe care nu le-a prevăzut, la adoptarea ei. Printre acestea, pandemia de covid19 și războiul din Ucraina, la care se adaugă efectele tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice. Lista de obiective menține cele 17 puncte inițiale, însă le actualizează. ONU notează că lumea este în pragul unei catastrofe, din cauza creșterii valurilor de căldură, secetelor și inundațiilor cauzate de schimbările climatice care afectează deja întreaga lume, provocând schimbarea ecosistemelor la nivel global.

Organizația Națiunilor Unite (din care face parte și România) recunoaște că temperaturile medii anuale au crescut alarmant față de era preindustrială, ceea ce determină schimbări climatice din ce în ce mai drastice.

Raportul ia în considerare date științifice temeinice, realizate de un grup interguvernamental de experți afiliat ONU. Din Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC) fac parte cercetători din întreaga lume, iar lucrările acestora se bazează pe date oferite de instituții de pe toate continentele. Din România, Grupul cercetează informațiile oferite de Institutul Național de Meteorologie.

Datele (pag. 1230) raportului pe 2022 realizat de IPCC arată că, între anii 2016 și 2050, ar fi nevoie anual de o investiție estimată între 1,6 trilioane de dolari și 3,8 trilioane de dolari, în sisteme care generează energie verde. Este o sumă totală (și nu anuală) estimată ca fiind necesară pentru menținerea creșterii temperaturii globale medii la sub 1,5 grade Celsius.

Însă acesta nu este primul obiectiv financiar de acțiune climatică adoptat de ONU. Țările dezvoltate stabiliseră deja să finanțeze acțiunea climatică cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, obiectiv extins până în 2025, potrivit articolului 53 din Acordul de la Paris. Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), țările dezvoltate nu și-au îndeplinit obiectivul – au investit doar 79,9 miliarde de dolari în 2018, 80,4 miliarde de dolari în 2019 și 83,3 miliarde de dolari în anul 2020. Obiectivul rămâne neatins, iar datele arată că investițiile, în prezent, sunt de ordinul miliardelor, și nu de cel al trilioanelor de dolari. 

Țările mai puțin dezvoltate au ridicat însă, la ONU, și problema finanțării pierderilor generate de schimbările climatice. Având în vedere că economiile dezvoltate, cu precădere SUA, poluează majoritar planeta, dar efectele se resimt mai ales în comunitățile sărace din țările slab dezvoltate, reprezentanții țărilor au solicitat un fond prin care să combată aceste efecte. Abia anul acesta, după întâlnirea de la Sharm el Sheikh, din Egipt, țările puternic dezvoltate au fost de acord cu acest lucru. Anterior, statele s-au temut că pot suferi consecințe legale dacă recunosc oficial că poluare li se datorează, în cea mai mare parte. La întâlnirea din Egipt, însă, în documente s-a ratificat și lipsa de responsabilitate legală a statelor puternic dezvoltate, pentru poluarea produsă. În acest fel, reprezentanții țărilor cu economii puternice au fost de acord să stabilească necesitatea unui fond de acoperire a pagubelor produse în țările sărace. Suma nu este, deocamdată, clar stabilită și nici metodele de compensare nu au fost încă decise. 

Informația prezentată în postarea sa de utilizatorul Facebook este FALSĂ. Țările dezvoltate și-au asumat pentru prima dată, anul acesta, responsabilitatea financiară pentru pagubele produse de schimbările climatice. Acest lucru nu reprezintă o ”mită” pentru statele mai slab dezvoltate, ci încercarea de a reduce din efectele devastatoare ale unor fenomene extreme cauzate de încălzirea globală, cum sunt alunecările de teren, seceta, incendiile apărute spontan și alunecările de teren. Nu țările dezvoltate au avut această inițiativă, ci economiile sărace au solicitat în repetate rânduri acest lucru, ca metodă de compensare.